La 27 aprilie 1667 poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul „Paradisul pierdut”, primind 10 lire sterline. John Milton (1608-1674) a fost superlativul englez liric alături de Shakespeare, faimos pentru poemul epic în versuri albe „Paradisul pierdut”, care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze. Milton a mai scris 18 sonete în limba engleză și alte 5 în limba italiană, care respectă în general stilul petrarchian și sunt acceptate ca fiind printre cele mai frumoase sonete scrise vreodată.
La 27 aprilie 1872 a decedat Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic român. Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) a fost membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte. A fost implicat în evenimentele de la 1848. În 1846 Heliade propune planul unei „Biblioteci universale”, menită sa înzestreze cultura românească cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriaşă, ce depăşea cu mult chiar puterile unei generaţii, oricât de ambiţioase. A fost autor al numeroaselor traduceri şi prelucrări din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a). A militat pentru unificarea limbii române literare.
La 27 aprilie 1931 genialul compozitor român, George Enescu, a terminat orchestrația operei „Oedip”. Opera „Oedip” a fost compusă de George Enescu în decursul a zece ani – în perioada 1921-1931. Compozitorul a consacrat-o soției sale, Maria Rosetti-Tescanu. Este o tragedie lirică în patru acte pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, bazat pe tragediile scriitorului antic elen Sofocle „Oedip rege” și „Oedip la Colonos”. George Enescu a lucrat la operă, aflându-se la conacul din Tescani, într-un pavilion de vară ridicat pe o colină artificială, chiar în mijlocul pădurii. Pentru rolul lui Oedip, compozitorul considera că interpretul ideal ar fi fost Fiodor Şaliapin, celebru cântăreț de operă rus, aflat în emigrație în Franța. În amintirile sale, apărute mai târziu, compozitorul român va scrie: „Şaliapin trăia şi aş fi dat totul ca el să joace şi să cânte rolul principal. Nu avui ocazia ca să i-l propun. Puţin timp înaintea morţii sale (12 aprilie 1938, Paris), pe când încă mai cânta Don Quichotte de Massenet la Opera Comică, Şaliapin mă invită să-l văd. M-am dus într-o seară la cabina lui între două acte. Îmi spuse, simplu, o frază care, în acea clipă, mi se păru stranie… „Vreau să văd libretul, dar fără să aud o singură notă de muzică…”. Mai târziu am înţeles că mai înainte de a judeca muzica voia să măsoare importanţa rolului şi să ştie dacă forţele lui îi îngăduie să-l înfrunte. Fiind sigur că nu ar fi putut să rămână în scenă atât de mult timp, îmi înapoie textul într-o bună zi, fără să spună nici un cuvânt. Eram foarte trist, mărturisesc, gândindu-mă că Oedip ar fi putut să fie Şaliapin”.
Premiera mondială a avut loc la Opera Garnier din Paris, la 13 martie 1936. Apoi, după foarte mulți ani, opera „Oedip” de George Enescu a fost montată pentru a doua oară la Opera Națională din Paris, în sala Garnier, în stagiunea 2010-2011.
Iar atunci, la premiera operei „Oedip” din 1936 în rolul principal s-a produc cântărețul André Pernet. Presa vremii menționa: „La premieră, André Pernet avea să fie însă un interpret magnific, compensând nostalgia compozitorului. Era un mare cântăreţ, dublat de un talent actoricesc rar, cu o forţă şi expresivitate scenică potrivite rolului lui Oedip. „Lucrasem împreună zile şi săptămâni şi înalta sa conştiinţă mă copleşise”, mărturisise Enescu. André Pernet găseşte accente aşa de natural tragice, dă personajului un relief aşa de izbitor, încât se impune şi creează un personaj nou şi totuşi tradiţional în originalitatea lui”.
Cu trei zile înaintea premierei, la 10 martie 1936, direcţia Operei a programat o repetiţie generală cu public, invitând personalităţi artistice şi critici muzicali. Aşa încât, chiar înaintea primului spectacol, presa anunţa o reprezentaţie cu totul deosebită. Ecourile ajungeau şi la Bucureşti. „Este cel mai frumos moment al vieţii mele. Nu cutezam să sper într-o asemenea recompensă. Ce bucurie de a fi cunoscut această glorie în a doua patrie, Franţa”, îl citează pe George Enescu ziarul bucureștean „Adevărul”.
Premiera românească a operei „Oedip” a avut loc la București, la 22 septembrie 1958, cu interpretare în limba română, cu ocazia primei ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.
Mitul lui Oedip este o imagine limpede a istoriei omenirii, apt de transpunere muzicală, ceea ce a și realizat compozitorul român George Enescu. În una din scenele principale ale operei Oedip este întrebat: „Oare este în lume o ființă în stare să învingă propriul destin?”, la care regele răspunde: „Acesta este omul”.
În ziua de 27 aprilie a anului 2009 a decedat Evghenia Miroşnycenko, eminentă cântăreaţă de operă ucraineană. Ea a ajuns pe scena profesionistă după ce a fost un timp oarecare o muncitoare simplă. În 1957 Evghenia Miroşnycenko a absolvit Conservatorul din Kiev şi a devenit solistă a Operei Naţionale. A interpretat arii din cele mai vestite opere. Şi-a făcut stagiul la renumitul Teatru „La Scala”. Din 1990 şi până la sfârşitul vieţii a fost profesoară la Academia Naţională de Muzică „Piotr Ceaikovski”. A educat o pleiadă întreagă de cântăreţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com