Anul 2022 este unul remarcabil pentru doi mari bărbați ai neamului nostru: Simion Reli și Ioan Vască. Ambii originari din satul bucovinean Pătrăuții de Sus sau cum i se spunea pe vremea lor, Pătrăuții pe Siret. Date despre cei doi iluștri pătrăuceni conţin monografia „Pătrăuții pe Siret – file de istorie și contemporaneitate”, semnată de Ilie Popescu, și cartea regretatului folclorist Dragoș Tochiță din Pătrăuții de Sus.
Cel mai important pas spre cunoașterea vieții și operei celor doi cărturari bucovineni se pare că l-a făcut totuși domnul Laurențiu Dragomir din București, directorul Asociației Protecția Patrimoniului, care a studiat și a găsit prin arhive date importante din biografa celor doi oameni de vază ai neamului nostru.
În materialul propus voi relata doar foarte pe scurt despre ambii. Ioan Vască, născut la 10 noiembrie 1892, în comuna Pătrăuți, studiile teologice le face la Cernăuți și Oxford. A fost decan și rector la Academia teologică din Cluj. Timp de aproape 2 decenii a fost parohul bisericii „Biserica Icoanei”, având acum hramul Adormirii Maicii Domnului din București. Mormântul său se află chiar în curtea bisericii. A publicat volume de predici, studii, articole… În acest an marcăm 130 de ani de la naștere.
Simion Reli, un alt remarcabil fiu al Pătrăuților, născut la 25 iulie 1882, și-a făcut studiile teologice la Cernăuți, Viena și Leipzig. A fost profesor și decan al facultății de Teologie din Cernăuți, director al Arhivelor de Stat din Cernăuți. Are publicate peste 70 de titluri de lucrări științifice. Este înmormântat în cimitirul din Suceava. În acest an marcăm 140 de ani de la naștere.
Deocamdată atât, despre biografia celor doi mari teologi bucovineni. La inițiativa neobositului domn Laurențiu Dragomir, am ajuns la București în aceste zile fierbinți ale lui Gustar. Am găsit mormântul lui Ioan Vască în curtea bisericii Icoanei, bine îngrijit, simplu și frumos, așa cum îi stă bine unei personalități de vază. Împreună cu doamnele Elena Clioț și Natalia Balan, ambele activiste pe tărâmul culturii din satul Pătrăuții de Jos, am aprins o lumânare, am păstrat un moment de reculegere, ne-am închinat în biserica încăpătoare unde Ioan Vască a fost paroh. Nu departe se află și schitul Darvari, unde de asemenea ne-am închinat și ne-am rugat pentru pace și bine în Ucraina și pe întreg pământul.
La Sinaia, un loc pitoresc din România, în incinta casei-muzeu a marelui compozitor român George Enescu, a avut loc Conferința și expoziția dedicată lui Ioan Vască, Simion Reli, dar și lui Ilie Motrescu, fiindcă luna august a fiecărui an este legată de numele poetului-martir din Crasna Putnei.
Tot aici, în sala de Conferințe domnul Laurențiu Dragomir a ținut un discurs interesant, povestind pe scurt evenimente din viața celor trei remarcabili bucovineni. A urmat vizita la muzeul marelui compozitor George Enescu, unde am aflat și am văzut lucruri de valoare. Cei prezenți au admirat expoziția pregătită de domnul Laurențiu, au ascultat relatările acestuia, dar și a doamnelor, colaboratoare la acest muzeu. Se pare că marii bărbați ai neamului: George Enescu, Ilie Motrescu, Simion Reli și Ioan Vască s-au întâlnit aici fiind pomeniți cu atâta emoție și sinceritate. Eu, poate întâmplător, dar poate nu, l-am pomenit în lista lor și pe marele Eminescu. Gândindu-mă a câta oară ce oameni a avut de-a lungul secolelor neamul nostru.
Urmează ca până la finele acestui an să ajungem neapărat și la mormântul lui Simon Reli din Suceava, iar la biblioteca județeană să se amenajeze și o expoziție dedicată acestor doi pătrăuceni, care nu trebuie dați uitării. Deja am vorbit despre aceste lucruri cu domnul director Gabriel Cărăbuș.
Vizita noastră în România a continuat mai departe pe drumurile regești. Or, atât la București, Balcic, Sinaia, am fost pe urmele rămase pe vecie prin aceste locuri istorice de cea care a fost din toate timpurile regina Maria a României. Alături de ea și întreaga casă regală, despre care am avut ocazia să aflăm atâtea lucruri frumoase, vizitând castelul din Balcic, Bulgaria, admirând castelul Peleș din Sinaia, dar și muzeul Palatului Cotroceni din București.
Îi mulțumim domnului Laurențiu Dragomir că a făcut tot posibilul să ajungem pe aceste locuri, cât și pentru buna organizare și desfășurare a manifestărilor istorico-cultural-omagiale dedicate bucovinenilor noștri.
Urmează ca materialele despre cei doi iluștri teologi pătrăuceni să ajungă în liceele, bibliotecile, muzeele comunei Pătrăuți, iar la dorință pot fi fotografiate și reproduse și pentru alte localități din Nordul Bucovinei.
Despre poetul Ilie Motrescu vom mai vorbi pe parcurs, atât la general, cât și după manifestarea ce va avea loc la Crasna sa natală în toamna acestui an.
Este de datoria noastră a tuturor celor care trăim pe aceste meleaguri mioritice, chiar în ciuda greutăților prin care trecem, să facem tot posibilul și imposibilul ca marii oameni ce au trăit și activat pe aceste meleaguri, dar și oriunde în altă parte, să nu fie dați uitării. În acest context Asociația Protecția Patrimoniului din București, condusă de dl Laurențiu Dragomir merită toată stima și considerațiunea noastră. Tot prin intermediul acestei Asociații se reconstruiește o casă-muzeu la Pătrăuții de Jos, s-a organizat o cameră muzeu dedicată poetului Ilie Motrescu la Crasna, se organizează măsuri comemorative, expoziții, prezentări de carte, întâlniri cu oameni de valoare, se vizitează locuri istorice, religioase, muzeografice, culturale, turistice din patria istorică, dar și din alte părți ale lumii unde au fost și sunt români. Sperăm că aceste activități vor continua.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară, vicepreședinta Societății regionale „Golgota”, membră a Uniunii muzeografilor din Ucraina
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com