La 27 august 1576 s-a stins din viaţă Tiziano Vecellio – în română Tițian, vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparţinând şcolii veneţiene. Tiţian (între 1488-1490 – 1576) dezvoltă un stil personal al culorilor, care veneau aplicate în mod rapid, câteodată imprecis, fără desene pregătitoare: rezultatul este o expresivitate directă, figurile sunt mai vii și reale. Este unul din cei mai prestigioși portretiști și cu siguranță cel mai influent. Adesea introduce accesorii, un câine sau un instrument muzical, iar atitudinea personajelor sale este foarte naturală. Femeile reprezentate sunt frumoase și senzuale, cu păr lung care cade pe spinarea nudă, într-un cadru simbolic sau alegoric. Pictura „Venus la oglindă” demonstrează ce efect coloristic reușește Tiţian să obțină folosind o paletă de culori redusă. Pentru pictorii secolului al XVII-lea, Velazquez, Rubens, Caravaggio, van Dyck şi Rembrandt, Tiţian va deveni un adevărat mit. Maniera lui de folosire a culorilor influențează artiști de factură diferită, precum Poussin, Watteau şi Goya. În secolul al XIX-lea, printre admiratorii lui Tiţian se numără Manet, Delacroix, Cezanne.
La 27 august 1588 a fost semnat tratatul de comerţ, încheiat de Petru Şchiopul, domn al Moldovei, cu Elisabeta, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie, în numele reginei, cu domnitorul Petru Şchiopul un tratat prin care supuşii reginei urmau a fi liberi a se statornici şi a face negoţ, a vinde şi a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii”.
La 27 august 1856 s-a născut genialul scriitor ucrainean Ivan Franko. Ivan Franko (1856-1916) a fost şi un savant-enciclopedist, filosof, activist politic şi public. A fost cofondatorul şi preşedintele primului partid politic ucrainean. În perioada 1890-1891 Ivan Franko a învăţat la Universitatea din Cernăuţi. El a vizitat nu o dată Cernăuţiul, unde a şi fost arestat. Despre arestul său a scris Mihai Eminescu. Ivan Franko a lăsat o moştenire scriitoricească şi ştiinţifică colosală – 50 mii de lucrări. În perioada sovietică Ivan Franko era supranumit „pietrarul viitorului comunist”, în prezent este asociat cu chipul proorocului Moise, proslăvit în poemul său. În Ucraina există Premiul literar internaţional „Ivan Franko”. Unul dintre laureaţii acestui premiu a fost Mircea Lutuc, poet şi traducător român din Cernăuţi.
La 27 august 1917 s-a stins din viață scriitorul, istoricul și publicistul bucovinean, erou al Primului Război Mondial, Ion Grămadă. Ion Grămadă s-a născut la 3 ianuarie 1886, în localitate Zăhărești, Suceava. Era fiu de țăran, căruia i-a plăcut cartea. A studiat la Universitatea din Cernăuți, devenind licențiat în istorie și geografie. Discipol al lui Nicolae Iorga, Ion Grămadă a fost recomandat de marele istoric pentru un stagiu la Viena, unde se apropie de „România Jună”, vestita societate a românilor din capitala Imperiului austro-ungar. La Universitatea din Viena devine doctor în litere cu o teză despre participarea românilor la Asediul Vienei din 1683. Publică numeroase nuvele, schițe istorice și comentarii politice în presa timpului.
În anul 1907 Ion Grămadă înființează la Cernăuți gazeta „Deșteptarea”, una dintre cele mai populare ale vremii. Este apoi redactor la publicațiile „Românul” și „Viața nouă”. Implicat, ca redactor și comentator, în problemele politice legate de soarta Bucovinei, Ion Grămadă apără drepturile legitime ale românilor.
În august 1914 Ion Grămadă trece în Regat, unde activează ca profesor de germană, iar în momentul intrării României în război se înrolează voluntar. După absolvirea școlii de ofițeri la Botoșani în iarna lui 1916, participă la campaniile din anul 1917. Prietenii își amintesc momentul în care talentatul istoric și prozator a căzut: „În acea zi fatală de 27 august, cu arșiță de soare, cu năduf de lupte și cu fum de obuze, pe o colină însângerată a Cireșoaiei, înaintând la un contraatac îndrăzneț, a fost străfulgerat de gloanțele cotropitorului în abdomen și a murit, strigând sergentului Donose de lângă el: „Sergent Donose, preia comanda plutonului, și du-l înainte, tot înainte!” (Colecția revistei „Junimea literară”, Cernăuți, 1936). A fost îngropat de camarazi într-o poiană a locului.
În iunie 1926 rămășițele sale pământești au fost aduse la Suceava și îngropate cu onoruri în cimitirul orașului. În semn de înveșnicire a memoriei scriitorului și istoricului, la 26 august 2007 a fost inaugurat un bust al eroului Ion Grămadă pe o colină în dreptul localității Stroiești, județul Suceava.
Ion Grămadă a tradus din literatura romantică și modernă, și-a publicat prozele în periodicele „Junimea literară” (Cernăuți), „Viața românească”, „Luceafărul” (Budapesta), „Neamul românesc literar” (Văleni-de-Munte). Aceste texte literare au fost colectate postum, într-un volum apărut sub îngrijirea lui Constantin Loghin (1924). Există și o ediție modernă, apărută în 2002.
Câteva nuvele de Ion Grămadă au fost incluse în compendiul „Pagini de literatură română Bucovina, regiunea Cernăuți 1775-2000” de Grigore C. Bostan și Lora Bostan. Autorii compendiului îl citează pe Perpessicius care afirma că în persoana lui Ion Grămadă „Bucovina pregătea un mare prozator, cel mai personal dintre prozatorii bucovineni”.
La 27 august 1941 s-a născut vestitul actor ucrainean de teatru şi film, Bogdan Stupka. Artistul poporului, Bogdan Stupka (1941-2012), a fost conducătorul artistic al Teatrului Naţional Academic „I. Franko” din Kiev, Erou al Ucrainei. Pe scena teatrală Bogdan Stupka s-a produs în circa 50 de roluri, iar în filme – în circa o sută de roluri.
La 27 august 1943 a murit Constantin Prezan, mareşal român, membru de onoare al Academiei Române, şef al Marelui Stat Major în perioada 1918-1920. Constantin Prezan (1861-1943) a coordonat planul campaniei din 1917 – bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Mareşalul Constantin Prezan a fost erou al Primului Război Mondial.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com