Istoria Festivalului „Mărţişor” de la Cernăuţi începe chiar din primul an de activitate a Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, constituită în mai 1989. În aceşti 33 de ani Sărbătoarea primăverii şi cântecului românesc a avut mai multe locaţii la Cernăuţi, dar la 1 martie curent ea, pentru prima dată, s-a desfăşurat în sala Filarmonicii Regionale „Dmytro Gnatiuk”. Ţinând cont de faptul că în ţară e război şi vremurile sunt grele, cu anumite restricţii şi pentru a respecta această frumoasă tradiţie populară de la începutul primăverii, a fost aleasă anume sala Filarmonicii. Or, Orchestra „Plai”, condusă de artistul emerit al Ucrainei, Nicolae Hacman, este colectiv al Filarmonicii, şi prin participarea sa la concert i-a scutit pe organizatori de taxa pentru arenda sălii. Dar, oricum, această orchestră urma să aducă după concert în casa Filarmonicii o anumită sumă.
Să lăsăm într-o parte aspectele financiare şi să ne referim la valoarea artistică a sărbătorii „Mărţişor”, care, într-adevăr, a avut mare priză la spectatorii din sală. Mai toate numerele artistice au fost însoţite de aplauze îndelungate şi de exclamaţiile „Bravo” – fie că au răsunat la adresa muzicanţilor profesionişti din Orchestra „Plai”, fie la adresa elevilor din Grupul folcloric „Perla” al Şcolii Populare de Artă „Ciprian Porumbescu”, condusă de Iurie Levcic. „Toate numerele de concert au fost executate la nivel artistic profesionist, chiar şi discipolii mei de la „Perla” au arătat foarte bine pe scena Filarmonicii”, a constatat Iurie Levcic. El, împreună cu artista emerită a Ucrainei, Maricika Fantuh, de la Filarmonica Regională, au moderat concertul în limbile română şi ucraineană.
Maestrul Nicolae Hacman a ieşit pe scenă nu numai cu renumita sa Orchestră „Plai”, având şi solişti instrumentişti, printre ei fiind eleva dirijorului, naista Patrisia Ivaneţ, de 13 ani, dar a dirijat şi Orchestra de instrumente populare „Mugurel”, care din 2015 activează sub egida Centrului Bucovinean de Artă din Cernăuţi. Orchestrele i-au acompaniat pe rând pe soliştii anunţaţi în program. După cum e primit acum, concertul a început cu un cântec-rugăciune pentru Ucraina în interpretarea Anei Maria Calancea, laureată a mai multor concursuri internaţionale. Apoi ea a dăruit spectatorilor două cântece româneşti cu un mesaj luminos ca cerul de primăvară. Cu cântece despre frumuseţea vieţii a apărut în scenă şi solista Taisia Strugaru, membră a Corului „Cernăuţi” de la Filarmonică. A fost inclus în programul de concert şi interpretul de muzică populară Ion Semeniuc, directorul Casei de cultură din Voloca. Primul său cântec a fost „Satul meu cel drag de lângă Prut”, care de mulţi ani se află în repertoriul rapsodului popular din Voloca, Nicolae Mintencu. „Mă bucur că am cui transmite ştafeta, a recunoscut după concert Nicolae Mintencu. Ion Semeniuc poate deveni o voce de aur a Volocii. Nu în zadar a luat lecţii de canto de la renumitul nostru consătean, Ion Paulencu, artist al poporului din Moldova”.
A înfrumuseţat programul „Mărţişorului” şi cunoscuta interpretă Natalia Andrieş de pe meleagurile nouăsuliţene. Iar moderatorul Iurie Levcic s-a prezentat şi cu un cântec din repertoriul lui Ion Paladi „Bine-i şede mesei mele”. Refrenul acestui cântec ne duce cu gândul la ideea că ar fi bine ca neamurile („nemurelele” – vorba cântecului) să se adune în jurul cântecului care purifică sufletele, încălzindu-le cu razele dătătoare de viaţă ale primăverii.
Mesajul primăverii persistă şi în cântecul cu care s-a încheiat concertul – „Cântă cucu-n Bucovina”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com