La 16 martie 597 î.e.n. babilonienii cuceresc Ierusalimul. Imperiul Babilonian (sau Babilonia) a fost un stat în Mesopotamia Inferioară (Irak), Babilon fiind capitala sa. Imperiul Babilonian a apărut atunci când regele Hammurabi cel Mare (circa 1728-1686 î.e.n.) a creat un imperiu din teritoriile fostelor regate Sumer și Akkad. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios, care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu, iar regiunea va rămâne un important centru cultural, chiar și în afara statului, în întreaga epocă a bronzului şi epoca fierului timpurie. Exilul babilonian a fost perioada din istoria evreilor în care evreii din vechiul regat al lui Iuda au fost robi în Babilon. În conformitate cu Biblia ebraică, au existat trei deportări de evrei în Babilon. Prima, în 605 î.e.n., care îl implică pe regele Iehonia, curtea sa și mulți alții, o a doua în anul 597 î.e.n. a următorului rege, Ioiachin și restul poporului, și o a treia, după doi ani de asediu al împăratului Nebucadnetar, în anul 586 î.e.n., care de altfel a fost anul decisiv pentru Regatul de Sud (Iuda şi Beniamin). Exilul forțat s-a încheiat în anul 538 î.e.n., după căderea Babilonului în fața regelui persan Cirus cel Mare, care a dat permisiunea evreilor să se întoarcă în provincia Yehud și să-și reconstruiască Templul, dar cei mai mulți evrei au ales să rămână în Babilon.
La 16 martie 1635 domnul Munteniei, Matei Basarab, construieşte mănăstirea Arnota (azi judeţul Vâlcea), unde ulterior va fi înmormântat. Aici sunt valoroase picturi murale şi icoane realizate de Stroe din Târgovişte. Matei Basarab (1580-1654) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut mai multe lăcașuri de cult.
În ziua de 16 martie a anului 1693 s-a stins din viaţă Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei între anii 1685-1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir. Moartea l-a prins în plină activitate politică. Dimitrie Cantemir arată că spre toamna anului 1692 starea sănătăţii tatălui său se agravase. La 16 martie 1693 (26 martie stil nou), Constantin Cantemir decedă. Este printre puţinii domni ai perioadei care şi-au păstrat tronul până la moarte. În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate. Neştiinţa de carte şi originea modestă i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator.
La 16 martie 1957 s-a stins din viaţă Constantin Brâncuşi, sculptor român de talie universală. Constantin Brâncuşi (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie. Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
La 16 martie 2014 Constantin Brâncuşi Guvernul Ucrainei, tătarii crimeeni și mai multe state au susținut că orice referendum organizat de autoritățile din Crimeea este neconstituțional și nelegitim. Conform articolului 73 din Constituţia Ucrainei, orice plan de modificare a teritoriului Ucrainei trebuie supus la vot în cadrul unui referendum național (așadar, nu local). Referendumul s-a desfășurat fără observatori internaționali, cei de la OSCE fiind de două ori întorși din drum.
(V.K.)
Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com