Istoricul zilei – 8 decembrie: evenimente și personalități

8 12 IS 4

La 8 decembrie anul 65 î.e.n. s-a născut Quintus Horatius Flaccus, în limba română  Horațiu, unul dintre cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane („Secolul lui Augustus”) sau „epoca augustană”. Opera lui Horațiu (65-8 î.e.n.), prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale, a găsit un ecou profund în conștiința artistică a multor poeți moderni, printre care și Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin. Seninătății, echilibrului armonios din meditațiile horațiene îi corespunde o artă literară întemeiată pe simetrie, pe stăpânirea rațională a expresiei.

8 12 IS 1

La 8 decembrie 1854 Papa Pius al IX-lea a decretat dogma  fundamentală despre Neprihănita Zămislire referitor la Fecioara Maria. Imaculata Concepție sau Neprihănita Zămislire este, conform dogmelor romano-catolice, concepția Mariei, mama lui Iisus,  în pântecul mamei ei Ana, fără păcatul originar și că a dus o viață complet lipsită de păcat. Dar această doctrină nu a fost definită până atunci ca o dogmă, astfel fiecare catolic avea dreptul să creadă sau nu în ea, fără a fi acuzat de erezie. Biserica Ortodoxă, precum și bisericile protestante nu împărtășesc această doctrină.

8 12 IS 2

La 8 decembrie 1813, la Viena, Ludwig van Beethoven conduce premiera Simfoniei a 7-a. Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost un compozitor german,  recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii.   Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare. Importanța lui Beethoven în muzică este semnificativă și din perspectiva transformării rolului compozitorului în societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (și de cele mai multe ori umil) aflat în serviciul Bisericii sau al aristocrației, compozitorul devine, odată cu prezența lui Beethoven, un artist care creează dintr-o necesitate interioară și nu la comandă. Influența sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enormă. Întemeietor al unei ere noi în muzică, marele compozitor german este considerat până astăzi ca o figură cardinală în evoluția muzicii tuturor timpurilor, recunoscut și în limbajul și tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revoluționarul întemeietor al unei noi generații de muzicieni și al unei alte atitudini față de creațiile compozitorilor.

8 12 IS 3

La 8 decembrie 1957, în localitatea Ieud din judeţul Maramureş s-a născut solistul vocal, instrumentistul şi compozitorul român de muzică folk, Ştefan Hruşcă. Muzica folk a intrat în viaţa lui Ştefan Hruşcă pe când el era elev la Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei, unde studia vioara. Apoi a trecut la studierea chitarei. Calea în arta muzicală a lui Ştefan Hruşcă a început în 1981, odată cu debutul lui la Cenaclul „Flacăra”. După acel debut cu succes, Ştefan Hruşcă a devenit membru permanent al cenaclului, lansând multe melodii îndrăgite de public, între care vestitul cântec  „Rugă pentru părinţi’”, care i-a marcat destinul de folkist.

Cu Cenaclul „Flacăra” a susţinut peste o mie de spectacole în toată România. În perioada 1981-1984, a obţinut Marele Premiu al Muzicii Folk (1982), Premiul pentru Creaţie (1983), Premiul pentru întreaga activitate (1984).

În perioada 1985-1989 Ştefan Hruşcă evoluează alături de  Vasile Şeicaru în numeroase concerte. A participat la Festivalul cântecului de la Berlin, a susţinut 200 de spectacole în doar doi ani sub egida Filarmonicii din Arad. În 1986 i-a apărut albumul „Urare pentru îndrăgostiţi”, iar în anul 1988 a participat la Festivalul „Garoafa Roşie” de la Soci (Bulgaria).

Ştefan Hruşcă a susţinut primele concerte pe continentul Nord American în 1990, iar la sfârşitul aceluiaşi an a lansat primul album de „Colinde”. Casa de discuri Electrecord i-a acordat în 1991 premiul Discul de Aur pentru cele mai multe albume vândute.

La sfârşitul anului 1991 Ştefan Hruşcă s-a stabilit în Toronto, Canada. După doi ani, în 1993, a apărut al doilea disc de colinde, „La săvârşitu’ Lumii”, pentru care a obţinut încă un Disc de Aur.

Din 1993 a început să efectueze în fiecare an turnee de colinde în România. În 1996 a fost distins cu Premiul Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe unităţi vândute din albumul  de colinde „Ziurel de Ziurel”. În primăvara aceluiaşi an a lansat un album de creaţie, „Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea.

În septembrie 1996 a avut loc prima ediţie a Festivalului de Muzică Folk „Meşterul Manole”, al cărui iniţiator şi director artistic a fost Ştefan Hruşcă.

De-a lungul carierei a concertat în lumea întreagă – din SUA până în China, Germania, Coreea de Nord, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Canada, Austria, Republica Moldova.

În noiembrie 2017, Ştefan Hruşcă a participat la mega-spectacolul „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”, precum şi la cea de-a XVI-a ediţie a festivalului-concurs „Bistriţa Folk”. Ştefan Hruşcă  s-a numărat printre artiştii participanţi la Târgul de Crăciun Bucureşti 2018.

La 8 decembrie 1991, în Belarus, la reşedinţa guvernamentală „Viskuli” din Belovejska Puşcia Preşedintele Ucrainei, Leonid Kravciuk, Preşedintele Rusiei, Boris Elţin, şi Preşedintele Parlamentului Belarusului, Stanislav Şuşkevici, au semnat acordul privind lichidarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente, care avea organe suprastatale comune, dar nu era subiect pe arena internaţională. După agresiunea Rusiei în Ucraina, în 2014, Ucraina a ieşit din componenţa Comunităţii Statelor Independente.

wikimedia.org

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Добавить комментарий