De data aceasta îi vom găsi prin cântec sau mai bine zis printre paginile unei cărți recent apărute la editura „Misto” din Cernăuți. O nouă carte destul de voluminoasă, cu circa 240 de pagini, având-o ca autoare pe binecunoscuta ziaristă, publicistă și scriitoare, Maria Toacă, din Cernăuți. Titlul, simplu și frumos „Cântă cucu-n Cernăuți”, te îndeamnă să o deschizi și să-i răsfoiești paginile, care conțin atâtea lucruri interesante.
Cartea nou-apărută ne-a fost înmânată, nu demult, la omagierea savantului și consăteanului nostru Ilie Popescu, care a avut loc la Palatul Național, în prima decadă a lunii octombrie. A doua zi, duminica, tot aici, urma să aibă loc și lansarea acestei cărți. Cu părere de rău, noi, pătrucenii, nu am putut fi prezenți, e o distanță cam mare de la Pătrăuții de Jos până la Cernăuți. Autoarea, amabilă, ne-a făcut cadou fiecăruia dintre noi, cei veniți de la Pătrăuții de Jos, câte un exemplar al noului volum. Îi mulțumim din tot sufletul. Fiecare carte, ce-și ocupă locul pe rafturile bibliotecii mele personale, are locul și rolul ei, bineînțeles. Mai ales că oamenii, mai bine zis personalitățile din lumea muzicii, a cântecului, indiferent de locul de trai, dar și de cel ocupat în societate, descrise în cartea de față, îmi sunt aproape toți cunoscuți, ba unii dintre ei, așa ca Maria Iliuț, bunăoară, îmi este și prietenă.
Așadar, purcedem la prezentarea noii cărți. După o prefață făcută de autoare, găsim cele patru capitole: I. Viață de cântec, II. Dialoguri pe portativ, III. Cântare limbii române, IV. Imagini pentru ziua de mâine.
Primul capitol, care este și cel mai voluminos, ni-i prezintă pe o serie de cântăreți, soliști, vocaliști, instrumentiști, dirijori, aflați acum cu traiul în diferite locuri, dar originari din mândra noastră Bucovină. Deschide acest capitol, dl Ion Paulencu, Artist al Poporului din Republica Moldova, originar din Voloca. Urmează o serie de personalități așa ca: Ștefan Andronic, Nicolae Hacman, soții Maria Moraru și Ion Matvievici, Maria Dovghei, Dumitru Ignat, Nicolae Mintencu, Vladimir Șeremet, Alexandru Demciucen, Gheorghina Pascal, Ștefan Samoilă, Marian Talaba, Elena Nandriș, Elena Calancea, Victoria Costinean, Gheorghe Puiu, Aglaia Gărbu, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, Vasile Vindereu, Mihai Sainciuc, soții Toader și Valeria Mihaiesi. Nu am scris cum se numesc și ce prezintă fiecare dintre articolele despre acești oameni, ce au adus și aduc faimă meleagului, unde au văzut lumina zilei. Urmează ca cititorii să ia cunoștință de aceste publicații captivante, citindu-le și apreciindu-le la justa lor valoare.
La capitolul 2, ceva mai mic ca volum decât primul, sunt inserate interviuri cu alți câțiva oameni bine cunoscuți de noi toți. Printre ei îi vom găsi pe Pavel Usaci, Nicolae Hacman, Maria Iliuț, Nicu Mițnei, Ion Matvievici, Iurie Levcic.
Capitolul 3 debutează cu binecunoscuta Carolina Jitaru, urmează ansamblul „Urmașii lui Ștefan”, din Mahala, conduși de neobosita Elena Nandriș.
La capitolul IV, ultimul din cartea de față, avem imagini în culori, reprezentând întâlniri și momente de neuitat cu artiști, cu oameni de vază.
Bineînțeles, vorbind despre anumiți artiști, conducători ai ansamblurilor vocale și instrumentale, doamna Maria Toacă, descrie și Ansamblul „Izvoraș” al Victoriei Costinean, Corul „Dragoș Vodă”, al Societății „Mihai Eminescu”, ansamblurile „Urmașii lui Ștefan” (conducător Elena Nandriș), „Perla” (Iurie Levcic), „Fetele din Bucovina” (Luminiței Demianic), dar și despre unele dintre evoluările lor în diferite perioade și diferite locuri.
Spuneam la început că pe marea majoritate îi cunosc personal. Despre doamnele Elena Calancea, Maria Iliuț, regretatul Marian Talaba, am publicat articole în diferite ziare. Iar despre Artista Poporului din Basarabia, artista Maria Iliuț, am scos de sub tipar, în 2008, cartea „O privighetoare de munte cu nume de baladă”.
Despre unii dintre cei descriși cu multă măiestrie de autoare, le sunt dedicate câte 2-3 publicații și chiar mai multe. Doamna Maria Toacă a răsfoit arhiva „Zorilor Bucovinei”, unde a trudit mulți ani, publicând unele materiale ce au văzut lumina tiparului, cu 20, 30 de ani în urmă. Nu lipsesc nici cele actuale, desigur. Iar odată cu personalitățile vizate sunt numite și multe festivaluri, concerte, întâlniri, sărbători tradiționale etc.
Un pios omagiu aș vrea să aduc aparte acelor personalități din lumea artei, a muzicii, care au trecut în eternitate, dar și-au găsit locul cuvenit în cartea „Cântă cucu-n Bucovina”. Printre ei sunt Ion Matvievici, Vasile Vindereu, Mihai Sainciuc, Toader Mahaiesi, Marian Talaba, originar din Cupca, solist la opera din Viena. A fost timp de doi ani și elevul nostru la Liceul din Cupca, (venind de la școala incompletă din Cupca), pe atunci școală medie. Am scris despre el un articol în cartea mea intitulată „Anii de școală – amintiri de neuitat”. Plecat prea degrabă și pe neașteptate în lumea celor drepți, el va rămânea ca unicul cupcean ca a fost solist al operei din Viena. Un talent adevărat. Este introdus și în monografia contemporană a satului Cupca, (autor Domețian Cucuruz). Să-i fie amintirea veșnică.
Desigur, este o primă carte a scriitoarei Maria Toacă, de acest gen. Fiindcă mai avem și alți soliști sau grupuri, ansambluri, așa ca „Țărăncuța” Sofiei Roșca de la Marșinți, ca alții mai mult sau mai puțini cunoscuți artiști ai meleagului nostru drag, plin de talente. Mai ales printre cei tineri. Credem că vor mai fi și alte cărți, despre cântăreți, ziariști, scriitori, dar și colective de dansatori, despre sportivii noștri, despre reprezentanți ai altor domenii ale vieții.
Repet, Bucovina este un leagăn de talente. De aceea, oricare carte apărută despre Bucovina și oamenii ei, este un cadou făcut acestui picior de plai mioritic.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com