SEMĂNÂND LUMINA ÎNȚELEPCIUNII ÎN INIMILE COPIILOR

24 10 F 2

(Eleonora Ilie Schipor  – in memoriam)

A fost o doamnă deosebită – corectă, ordonată, pricepută,  inteligentă, elegantă, frumoasă… Ce greu ne vine să spunem toate acestea deja la timpul trecut.

A trecut cam pe neașteptate, pășind pragul nemuririi, deși avea probleme de sănătate, în ultima vreme, ce-i drept pentru o perioadă scurtă, fosta profesoară de limba franceză a Liceului românesc din Pătrăuții de Jos, Eleonora Ilie Schipor.

A fost o fiică bună pentru regretații ei părinți Veronica și Ilie, buni gospodari din satul natal, sora cea mai mică, între cei cinci copii ai familiei Popescu. Acum în viață a mai rămas fratele ei Nicolae Popescu, jurist de profesie. A fost o bună soție pentru soțul Arcadie Schipor, fost șef al Administrației Raionale de Stat Storojineț. (Trecut cu circa 10 ani în eternitate). Împreună cu soțul au adus pe lume, au crescut și educat frumos cele două fiice ale lor: Mihaela și Mariana. Ambele au primit studii superioare. Actualmente fiica Mihaela este directoarea liceului din Pătrăuții de Jos. Se bucurau de nepoți. Iar în ultima vreme și de strănepoți.

Adevărata ei vocație  a fost școala, învățământul, predarea obiectului ales – limba franceză. Iar alături de limba franceză le-a altoit discipolilor săi, cinstea, omenia, bunătatea, dragostea de muncă, respectul față de părinți, mândria de a fi român, datoria de a păstra în suflete valorile noastre spirituale: datini, tradiții, obiceiuri…

Întotdeauna era zâmbitoare, amabilă, corectă, demnă. Așa a fost în toți cei peste 50 de ani pe care i-a dedicat școlii, învățământului, educației.

A fost o bună creștină și enoriașă a celor două biserici ale satului de baștină — Pătrăuții de Jos. A umblat la biserică regulat, a vizitat multe lăcașuri sfinte în toți acești ani.

…Dar toate s-au întrerupt într-o dimineață de luni când am aflat vestea dureroasă  — profesoara Eleonora Ilicina, cum o știau toți în sat, a plecat, ne-a părăsit.

Am condus-o  sute de oameni: rudele apropiate, dar și mai îndepărtate, colegi de serviciu de ieri și de azi, foști și actuali elevi, prieteni, cunoscuți, vecini…, într-o zi de miercuri al acestui Brumărel, pe ultimul drum.

Cortegiul funerar a intrat în curtea școlii. În sunetul soneriei pe care a auzit-o de-a lungul anilor, a coridorului viu făcut de elevi cu buchete de flori tomnatice în mână, care i-au fost aruncate în fața sicriului, și-a luat rămas bun de la liceul pe care l-a iubit, de la colegi, care au condus-o până la locul de veci, de la elevii, cărora le-a semănat în suflet lumina înțelepciunii și a dragostei de carte.

La biserica din centrul satului, un sobor din șase preoți, toți pătrăuceni de origine, conduși de protoiereul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, parohul Dumitru Gavriloae, au oficiat serviciul divin de rămas  bun. Laconic și frumos a vorbit în biserică părintele Dumitru, iar la cimitir părintele Ioan. Ca și la ceilalți preoți, cei doi dascăli, și la zecile de enoriași, care au venit să o conducă pe ultimul drum, le-a fost o bună profesoară.

Din partea colectivului pedagogic a vorbit, la mormânt, fostul coleg de serviciu, veteranul muncii pedagogice, profesorul de matematică al liceului din localitate, dl Ion Pojoga, care a evocat toate drumurile vieții vrednicei profesoare, domnia sa cunoscând-o chiar de la începuturile carierei ei pedagogice.

Acum a plecat să-și doarmă somnul de veci, alături de soțul Arcadie, în cimitirul satului de baștină. Nu ne rămâne decât să-i spunem — Drum lin spre zările albastre, stimată profesoară! Bunul Dumnezeu să-i așeze sufletul în grădina raiului. Să-i fie amintirea veșnică. Celor dragi din familie le dorim putere să poată trece în aceste zile grele, amarul pierderii ființei dragi. Cât vor trăi o vor pomeni cu o vorbă bună și-i vor păstra amintirea în suflet.

24 10 F 1

Din partea tuturor semnează profesoara Eleonora SCHIPOR

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий