Locuitorii din Occident, predispuşi să consume produse ecologice, ar preţui mierea organică, obţinută de apicultorii storojineţeni, iar pentru aceasta ultimii trebuie să dispună şi să respecte anumite condiţii.
Albinele îl pot ajuta pe om în cele mai grele timpuri şi în cele mai complicate momente. Nu scriu aceste rânduri sub influenţa poveştii lui Harap Alb, îndrăgită mai de toţi românii în copilărie. Mierea, din cele mai vechi timpuri, a fost întotdeauna un produs eficient în comerţul între state şi continuă să se bucure de căutare pe piaţa mondială. Dar cât de necesare sunt celelalte produse apicole în farmaceutică şi medicina populară?! Într-un cuvânt, apicultura este ramura cu randament sporit şi ea trebuie dezvoltată întru folosul oamenilor şi a statului. La producţia de miere Ucraina deţine primul loc în Europa şi locul trei în lume. Acum, graţie funcţionării Zonei de liber schimb între Ucraina şi UE, apicultorii ucraineni au şansa să pătrundă tot mai mult pe piaţa comunitară.
Au asemenea intenţii şi apicultorii din raionul Storojineţ. În această zonă submontană a regiunii noastre sunt întreţinute cele mai multe familii de albine. Potrivit datelor de statistică – circa 8.100, dintre care 7.868 de populaţie şi 265 – de persoane juridice. Însă, după cum arată experienţa, în raion există posibilităţi pentru mărirea numărului prisăcilor, aşa cum a fost pe „timpuri bune”. Iar pentru aceasta apicultorii trebuie stimulaţi. Doamna Valentina Luşnikova, şefă de secţie la Direcţia pentru dezvoltarea agroindustrială a ARS Storojineţ, accentuează: cu zece ani în urmă circa o sută de apicultori storojineţeni beneficiau de plăţi suplimentare din partea statului pentru întreţinerea familiilor de albine. Şi încă un moment foarte important: pentru ca apicultorii să se orienteze la exportul de miere, ei trebuie să fie înregistraţi şi să dispună de paşapoarte speciale care le oferă dreptul să vândă producţia apicolă. Ar trebui să treacă şi prin această procedură birocratică, fiindcă obţin un avantaj destul de mare. Doar în Europa este foarte apreciată mierea organică. Preţul ei ajunge la zece dolari kilogramul. După cum afirmă specialiştii, în raionul Storojineţ, mai ales la munte, există posibilităţi pentru obţinerea mierii pe cale naturală, fără adaos de zahăr. Standardele europene prevăd ca lanurile cu floarea-soarelui şi cu alte culturi, de pe care albinele culeg polenul, să nu fie tratate cu chimicale, iar la tratamentul acestor harnice insecte să nu fie aplicate antibiotice.
Înainte de începerea lucrărilor în prisacă, autorităţile raionului au organizat pentru apicultori un seminar la care au fost invitaţi specialişti în domeniu de la Universitatea cernăuţeană. Problemele care au fost discutate sunt legate de faptul că în ultima vreme a crescut mortalitatea în rândurile albinelor, nu numai la nivel local, ci şi global. Iar cauza principală este tratarea abundentă cu chimicale a culturilor agricole. Deci, ca apicultorii storojineţeni să pătrundă cu mierea lor pe piaţa europeană trebuie să-şi ţină stupii de albine cât mai departe de aceste lanuri. Oricum, problema poate fi soluţionată cu implicarea specialiştilor. Cercetătorii ştiinţifici de la Universitate i-au informat pe apicultori şi despre metodele de obţinere a speciilor de albine productive.
Când Dumitru Scripa s-a căsătorit, la vârsta de 24 de ani, cumnatul său i-a dăruit la nuntă… două familii de albine. În decursul a 48 de ani, câţi au trecut de atunci, în prisaca domnului Dumitru, locuitor din Igeşti, raionul Storojineţ, numărul familiilor de albine a crescut până la 50.
– Cât îmi ajunge sănătate, îngrijesc singur de prisacă, declară apicultorul în etate de 71 de ani. Dar când nu voi fi în stare, voi da prisaca drept moştenire nepoţilor.
Într-un sezon apicultorul din Igeşti obţine până la 400 kilograme de miere şi n-ar fi împotrivă ca o parte din producţia sa să nimerească pe piaţa europeană, căci e convins de calitatea ei.
Made in Bucovina Mierea din Storojineţ îndulceşte masa europenilor
