În ajutorul agricultorilor
Din generație în generație agricultorii aveau grijă să aibă materialul lor semincer. Și acum ei aleg cei mai buni știuleți de porumb – seminceri – pentru a folosi boabele lor la însămânțări. Însă, se cultivau mai puține specii legumicole și soiurile lor erau limitate. În prezent, agricultorul poate face rost de orice semințe și de diferite soiuri. Dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să se preocupe de cultivarea semințelor proprii. În primul rând, semințele sunt aclimatizate la zona respectivă, sunt mai ieftine și mai calitative. Încă, un argument în folosul semințelor proprii este acela că deseori în magazine și la piață se vând semințe vechi și necalitative.
Se pot obține semințe de bostan, dovleac, ceapă, păstârnac, pătrunjel, mazăre, morcov, mărar, salată, sfeclă de bucătărie și furajeră, roșii, ardei, vinete, zucchini, patison și de alte culturi. Să avem în vedere că de la hibrizi nu se iau seminceri, deoarece recolta în primul an este mică. Semințele unor culturi au miez (castravetele, dovleacul, roșiile etc.) și pentru a înlătura miezul ele se vor pune într-un borcan și se va adăuga apă. Apa se schimbă de câteva ori, iar peste trei zile se vor spăla până se va înlătura miezul. Se strecoară prin pânză, semințele rămân pe ea și se lasă să se usuce. Se păstrează în săculețe de pânză sau în pachete de hârtie, pe care se indică soiul.
Cum alegem fructele și rădăcinile pentru semințe? Ardeii, roșiile, castraveții se selectează de la plante bine dezvoltate, cu recoltă bogată, de obicei de la primele fructe și caracteristice soiului respectiv. Pentru aceasta se lasă câteva fructe pentru maturizare deplină.
Pentru obținerea semințelor de morcov se folosesc rădăcini de mărime medie. La recoltare se lasă (codițe) de 1 cm și rădăcinile alese se păstrează iarna în nisip. Primăvara sunt plantate rădăcinile la care au apărut frunzulițe – 3-4 rădăcini la distanța de 20-25 cm. Pot fi folosite și rădăcinile care au rămas să ierneze în sol.
După același principiu se aleg și rădăcinile de sfeclă. Diametrul rădăcinilor trebuie să fie de 7-9 cm. Se plantează 2-3 rădăcini cu 2-3 cm mai adânc de nivelul solului, la distanța de 35-40 cm. E bine să adăugăm în cuib câte 0,5 kilograme de compost. În perioada de înflorire, de câteva ori peste 3 zile se scutură dimineața semincerii pentru deplina polinizare. În a doua jumătate a verii se scurtează vârfurile lăstarilor floricoli, iar cei slabi dezvoltați se înlătură.
După același principiu se obțin semințe de păstârnac. Dar, iată, pentru obținerea semințelor de ceapă, plantarea se face de cu toamnă, în luna noiembrie. În acest scop se pot folosi și bulbii rămași în sol, care primăvara răsar. Ei se vor planta primăvara la o distanță de 20-23 cm.
Cât timp se păstrează semințele? Semințele de păstârnac și țelină se păstrează 1-2 ani; de ceapă, mărar, pătrunjel – 2-3 ani; de morcov, nap, sfeclă – 3-4 ani; de bob, ridiche, fasole – 3-5 ani; de bostan, roșii, varză – 4-5 ani; de dovleac, castravete, patison – 6-8 ani.
Ion CRILIUC,
pedolog
Cultivarea plantelor pentru semințe
