S-a încheiat anul de învățământ și directorii școlilor sunt preocupați de reparații, elevii sunt în vacanța cea mare, iar profesorii – în concediu. Dar, iată, pedagogii de la trei școli românești din raionul Noua Suliță – Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți – au plecat la odihnă cu o greutate pe suflet. Imediat după încheierea anului de învățământ a fost convocată sesiunea Consiliului comunei Mămăliga, care a decis, prin majoritatea de voturi, crearea școlii de bază la Mămăliga, iar școlile medii din aceste trei sate să fie transformate în filiale. S-a procedat în spiritul reformei învățământului mediu, dar, cum se spune, s-a tăiat și în carne vie. Această durere a pedagogilor din Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți a trezit compătimire, ba chiar o revoltă în rândurile intelectualilor români din regiune, și nu numai. Unii își pun chiar întrebarea: cum se poate dintr-o singură „lovitură” nechibzuită să fie „lichidate” deodată trei școli românești?
Istoria problemei
Reforme serioase în această parte a raionului Noua Suliță au început încă în toamna anului trecut, când locuitorii a șase sate – Mămăliga, Dranița, Podvirne, Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți – au decis să formeze o singură comunitate teritorială cu centrul în Mămăliga. Primar al comunității nou-create a fost ales Arcadie Șova, fost președinte al Consiliului sătesc Mămăliga. Domnul Arcadie, după cum a declarat el însuși, este conștient de faptul că-l așteaptă mari încercări, la fel și probleme complicate. Dar a contat și contează pe susținerea localnicilor, altfel n-ar fi acceptat o astfel de responsabilitate.
Paralel cu reforma autoadministrării locale se desfășoară și cea a sistemului de învățământ. La ministerul de resort a fost lansată ideea creării școlilor de bază, unde să înveţe cei mai buni elevi și să fie angajați cei mai talentați pedagogi din zonă. Se afirmă că este o metodă europeană, iar în concepția funcționarilor noștri, tot ce este european este și eficient. Prin urmare, comunitățile teritoriale au dreptul să creeze școli de bază, iar celelalte școli de pe teritoriul comunei să fie transformate în filiale. Paralel trebuie asigurată și infrastructura necesară. Este vorba în primul rând de autobuze pentru transportarea elevilor și pedagogilor la școala de bază. Mai adăugăm aici și dotarea tehnică a însăși școlii de bază, unde învățământul urmează să se desfășoare la cel mai înalt nivel tehnologic și metodic.
Sistemul de învățământ, în esența lui, este în mare măsură conservator. Orice reformă este primită dureros, fiindcă este vorba de viitorul elevilor și de prezentul pedagogilor. De aceea și s-a hotărât ca proiectul creării școlilor de bază să fie unul experimental, adică un proiect-pilot.
În regiunea Cernăuți s-a propus, prin participarea la concurs, crearea a câtorva școli de bază. Unele comunități, înțelegând cât de mare este responsabilitatea, și-au retras cererile privind deschiderea școlilor de bază, renunțând la susținerea financiară în această privință din partea statului. La Mămăliga, însă, „motivul financiar” a fost decisiv. Primarul comunității teritoriale, dl Arcadie Șova, a explicat și la sesiune, unde a fost adoptată decizia „de pomină”, și la emisiunea televizată în direct că s-a procedat așa numai din considerente financiare. „Comunitatea nu dispune de mijloacele financiare necesare pentru finanțarea deplină a școlilor de pe teritoriul ei. Nu doresc să ne întoarcem la timpurile de tristă amintire, când profesorii primeau salariile cu întârziere. Iar crearea școlii de bază prevede și o solidă susținere financiară din partea statului” – iată argumentul primarului Arcadie Șova.
„Copacul rămâne, chiar dacă i se taie unele ramuri”
În primul punct al hotărârii adoptate de deputații comunității teritoriale Mămăliga figurează cuvântul „a lichida”, ceea ce i-a pus pe toți în alertă, începând cu locuitorii celor trei sate. În discuțiile publice între unii pedagogi din aceste sate și primarul Arcadie Șova, primii au accentuat că „a lichida” înseamnă a lichida și nu văd un alt sens al acestui cuvânt. În opinia lor, este vorba de lichidarea școlilor medii din Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți prin transformarea lor în filiale. Veterana învățământului public din Nesvoia, dna Eugenia Chitari, s-a exprimat că aceste școli rămân ca niște ramuri ale copacului ce simbolizează școala de bază. Cu timpul, unele ramuri pot fi tăiate, dar copacul rămâne. Adică școala de bază va supraviețui, chiar dacă unele filiale ale ei vor fi închise (lichidate). Directorul școlii din Bălcăuți, dl Oleg Bolocan, a explicat că închiderea unei școli este dureroasă pentru elevi, părinți și profesori. „Situația este foarte complicată și trebuie găsită o soluție pozitivă pentru a fi un exemplu și pentru alte sate”, a specificat domnul director de la Bălcăuți. Doamna Galina Trântă din Stălinești, copiii căreia frecventează școala din sat, a exprimat părerea mai multor consăteni de-ai săi: școala ne satisface pe toți și nu e nevoie de dureri de cap în plus. „Avem dreptul la existență” – a declarat cu convingere doamna Aurica Parpauț, directoarea Complexului Instructiv-Educativ din Nesvoia. „Complexul nostru este frecventat de 98 de copii, deci aveam nu chiar atât de puțini elevi”.
Și care este soluția?
Aurica Parpauţ, directoarea Complexului Instructiv-Educativ din Nesvoia: „Trebuie să fie convocată o altă sesiune pentru anularea hotărârii respective. Sunt de acord ca aceste trei şcoli să fie şcoli medii incomplete, dar nu filiale. Şi în cazul dat se vor economisi mijloace băneşti”.
Oleg Bolocan, directorul Şcolii medii din Bălcăuţi: „Consider că sesiunea a fost convocată prea devreme. Problema dată putea fi abordată în luna august, fiindcă nu este pregătită infrastructura necesară. Sunt de acord că trebuie convocată o altă sesiune şi anulată hotărârea care a stârnit atâta zarvă. O soluţie este ca la Bălcăuţi să rămână şcoală medie, unde îi vom primi în clasele superioare pe absolvenţii clasei a IX-a din Nesvoia. În cazul dat nu este nevoie de autobuz şcolar, căci distanţa dintre ambele sate este de 1 km. Odată ce a fost luată o hotărâre prea pripită, unii părinţi stau pe gânduri – unde să-şi dea copiii la învăţătură, încât nu ştim câţi elevi vom avea la şcoală la 1 septembrie”.
Vadim Rusnac, directorul Şcolii medii din Stălineşti: „Hotărârea trebuie anulată fără doar şi poate – ca să se potolească spiritele şi să se liniştească părinţii. Noi înţelegem foarte bine situaţia financiară a comunităţii, însă şcolile niciodată nu au dispus de baza materială necesară. Nu cred că prin lichidarea a trei şcoli medii (transformarea lor în filiale) situaţia se va îmbunătăţi radical. Până la înaintarea propunerii la concursul pentru crearea şcolii de bază, chestiunea dată trebuia discutată în toate cele şase sate ale comunităţii şi numai după luarea în considerare a părerilor localnicilor să se fi decis: e nevoie sau nu de o şcoală de bază”.
Arcadie Şova, primarul comunităţii teritoriale Mămăliga: „A revedea şi a anula decizia respectivă este deja un pas înapoi. În rezultatul acestei reforme, în cele trei sate şcolile vor fi filiale, dar învăţământul va fi mediu incomplet, cu predarea obiectelor în limba română. Deci, la şcoala de bază din Mămăliga vor învăţa doar elevii din clasele a X-XI-a din aceste sate. Şi cadrele didactice vor rămâne aceleaşi, însă vor avea cu câteva ore mai puţin. Nicidecum nu poate fi vorba de lichidarea şcolilor”.
Oricum, trebuie găsită o soluţie adecvată, căci este vorba de viitorul acestor şcoli şi acestor sate.
Vasile CARLAŞCIUC