Fiecare om are un pașaport spiritual. Pentru cei descendenți din neamul ce dăinuie pe plaiurile mioritice, se închină la altarul mănăstirii durate în veacuri de meșterul Manole și își au ca stea călăuzitoare Luceafărul lui Eminescu, actul de identificare spirituală este cel al limbii române.
Pot spune că m-a adus în Patria limbii române bunul și regretatul profesor Vasile BIZOVI, de la nașterea căruia s-au împlinit recent 90 de ani. Studiile medii le-am obținut la Şcoala din Boian, la „școala lui Bizovi”, cum o numeam noi, cei veniți acolo din alte sate nouăsulițene. Elevilor care aveau pasiunea lecturii, el le dădea cărți din biblioteca sa personală ca să-și formeze o închipuire generală (nu selectivă) despre adevărata literatură română. Poate e și „fenomenul lui Bizovi” că din rândul învățăceilor săi s-au ridicat mulți profesori de română și mânuitori ai condeiului. Anume Vasile Bizovi a fost liderul spiritual al boincenilor în perioada trezirii conștiinței de neam din ultimele decenii ale secolului trecut. Anume de un Bizovi avem nevoie acum, când școala română din ținutul nostru bucovinean trece prin grele încercări. Nu întâmplător Vasile Bizovi s-a născut în preajma Zilei limbii române. Este o coincidență fericită. Da, el s-a născut în Constelația limbii române.
Născut în Constelația limbii române
