Templul muzicii
Piaţa Filarmonicii, unul dintre cele mai tihnite locuri din centrul Cernăuţiului, în decursul a două secole a avut câteva denumiri. La finele secolului al XIX-lea ea purta numele lui Rudolf, fiul şi unicul moştenitor al împăratului Franz Josef I. În 1918 a fost numită Piaţa Dacia. Din 1944 şi până în 1949 a figurat în documente cu denumirea de Piaţa Victoriei. Din 1949 şi până în prezent poartă denumirea firească de Piaţa Filarmonicii.
La 29 mai 1876 a fost pusă piatra de temelie a viitorului templu al muzicii. În partea de est a fundamentului a fost depusă o urnă cu o adresare către urmaşi din partea Societăţii muzicale din Cernăuţi, creată mai înainte, în 1862. Tendinţa de a ridica la un nivel european cultura muzicală din Cernăuţi a accelerat construcţia edificiului. Mijloace băneşti pentru finanţarea lucrărilor au fost colectate de către soţiile marilor demnitari din oraş. La 10 decembrie 1877 a avut loc deschiderea solemnă a edificiului Societăţii muzicale.
Prin simplitatea şi proporţiile frontonului cu portic clădirea Filarmonicii din Cernăuţi se aseamănă cu edificiul Societăţii muzicale de la Viena, construit în 1829-1831 după proiectul arhitectului Franz Xaver Liosl. Pictorului vienez K. Iobst, care în acea perioadă era antrenat la pictarea interiorului Reşedinţei Mitropoliţilor Bucovineni din Cernăuţi, i s-a propus să picteze şi interiorul noului templu al muzicii. În decurs de câteva luni comanda a fost executată. Sala de concerte, prin frumuseţea sa, într-adevăr, creează o atmosferă de sărbătoare atât pentru artişti, cât şi pentru spectatori. Celebrul pianist, Artur Rubinstein, care a evoluat la Cernăuţi, a menţionat: „Sala are proporţii minunate, este menţinută în ordine exemplară, iar acustica este excelentă”.
Pe scena Filarmonicii cernăuţene, cu o istorie de un secol şi jumătate, au concertat mai multe celebrităţii ale artei muzicale universale: Enrico Caruso, Solomia Kruşelniţka, Mykola Lysenko, Fiodor Şaleapin, Joseph Schmidt, Dmytro Gnatiuk, Maria Bieşu, Muslim Magomaev, David Oistrah, Edita Pieha, Sveatoslav Richter, Anatoli Solovianenko etc. Aici au concertat artişti din mai multe ţări europene, inclusiv din România şi Moldova.
(V. K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com