Anul 1818. La Chişinău, Basarabia ţaristă, ţarul Alexandru I sancţionează un nou regulament de administrare a Basarabiei – Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei. Legea organică pentru administrarea provinciei Basarabia (o veritabilă constituţie) a fost elaborată în limbile română şi rusă. Conform acestei legi se menţin vechile drepturi ale tuturor claselor sociale. Boierii, pe lângă vechile privilegii, primesc drepturi şi avantajele nobilimii ruseşti. Judecata civilă se făcea în română, iar cea penală în rusă şi în română. Jalbele la guvernatori se puteau face în română şi în greacă. Partea negativă a Legii a fost înlesnirea colonizării Basarabiei care s-a observat mai ales pe teritoriile mai puţin populate de băştinaşi, precum era Bugeacul (Basarabia istorică). Paralel cu coloniştii au fost aşezaţi în Basarabia şi militarii în retragere împreună cu familiile lor, fiind scutiţi pe viaţă de plata datoriilor către stat.
Anul 1868. A fost înfiinţată Filarmonica Română, care poartă astăzi numele marelui compozitor român George Enescu. Filarmonica a fost fondată din iniţiativa unui grup de muzicieni, în frunte cu Alexandru Flechtenmacher şi Eduard Wachmann. În luna februarie a anului 1888 a fost inaugurat Ateneul Român, devenit de atunci simbol al culturii naţionale.
Anul 1877. Adunarea Deputaţilor din România adoptă o moţiune prin care se declară starea de război cu Imperiul Otoman, conflagraţie care ulterior va fi numit Războiul pentru Independenţa României. Moţiunea a fost votată cu 58 voturi pentru, 29 contra şi 5 abţineri. Astfel, Principatul României participă la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. În urma acestui război, România și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.
Anul 1928. La Chişinău este inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare. Autorul monumentului este sculptorul român Alexandru Plămădeală.
Anul 1945. Trupele americane au eliberat lagărul de concentrare nazist de la Dachau. Dachau a fost primul lagăr de concentrare nazist, înfiinţat în Germania, pe terenul unei fabrici de muniţii abandonate lângă oraşul Dachau, la aproximativ 16 km nord-vest de München, în landul Bavaria. Lagărul de concentrare şi-a început activitatea la 22 martie 1933, la ordinele lui Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului. În timpul eliberării în lagăr se aflau 67.000 de prizonieri.
La 29 aprilie este marcată Ziua internaţională de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic. În această zi, în 1997, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Instituirea unei zile de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic a fost decisă de Conferinţa Statelor Părţi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, la cea de-a zecea sesiune din 11 noiembrie 2005. Pe plan internaţional, dezvoltarea, producţia, importul şi exportul anumitor produse chimice sunt reglementate de Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Convenţia reprezintă instrumentul juridic internaţional din domeniul dezarmării, cu vocaţie universală, care vizează eliminarea unei întregi categorii de arme de distrugere în masă, sub un strict control internaţional, fapt care constituie un real progres pentru securitatea regională şi globală.
Ziua de 29 aprilie a fost instituită drept Ziua internaţională a dansului, în 1982, la iniţiativa Comitetul de Dans al Institutului Internaţional de Teatru, principal partener al UNESCO privind artele spectacolului. În acest fel este celebrat atât dansul ca formă de artă, cât şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Dansul este considerat o formă universală de expresie artistică, ce depăşeşte frontierele politice, culturale şi etnice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com