Peste 150 de state au semnat un tratat internaţional de referinţă privind gestionarea migraţiei.
Pactul ONU a fost adoptat în cadrul unei reuniuni desfăşurate în capitala Marocului, Marrakesh, marcată de absenţa unor state precum Statele Unite, Australia şi cel puţin şase ţări din Uniunea Europeană, transmite BBC, citat de Rador.
Tratatul stabileşte mai multe obiective, inclusiv managementul integrat al frontierelor şi oferă migranţilor acces la servicii de bază.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că migraţia nereglementată are un cost uman colosal. „Acesta constă în vieţi pierdute în călătorii periculoase peste deşerturi, oceane şi râuri şi în vieţi distruse de traficanţi, angajaţi fără scrupule şi alţi jefuitori. Peste 60.000 de imigranţi au murit, începând din anul 2000, iar aceasta este o sursă de ruşine colectivă”, a mai spus Antonio Guterres.
Ucraina nu a semnat pactul ONU pentru Migrație, motivând că din cauza conflictului din Donbas în țară deja locuiesc circa 1,5 milioane de migranți interni. Într-un comunicat al MAE se precizează că Ucraina a amânat semnarea Pactului în așteptarea unor condiții mai favorabile.
Principalele prevederi ale acordului
Textul acordului conține 23 de obiective pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată. Printre ele figurează reducerea factorilor structurali ai migraţiei nereglementate, consolidarea căilor pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată, lupta transfrontalieră împotriva traficului de fiinţe umane, ameliorarea cooperării în gestionarea frontierelor, sporirea protecţiei pentru copii şi femei, precum şi garantarea accesului la serviciile de bază.
Respectarea suveranităţii naţionale este unul dintre principiile directoare ale acestui text, subliniază diplomaţia germană. „Pactul reafirmă dreptul suveran al statelor de a-şi defini politicile naţionale în privinţa migraţiei şi dreptul de a-şi gestiona acest domeniu în funcţie de competenţa lor, cu respectarea dreptului internaţional“, arată articolul 15 al documentului. Întrucât nu are valoare de tratat internaţional, acest pact nu va avea vreun efect asupra ordinii juridice a ţărilor participante, notează sursa citată.
Având în vedere că nu este constrângător din punct de vedere juridic, pactul nu va genera costuri directe obligatorii. Totuşi, ţările membre au libertatea de a contribui voluntar cu fonduri la ONU şi la organismele sale subsidiare.
Pactul nu are vocaţia de a crea noi regelementări juridice. El indică expres că suveranitatea statelor nu este afectată, mai ales în ceea ce priveşte dreptul de şedere şi politica frontalieră. În acelaşi timp, textul subliniază clar că toţi migranţii beneficiază de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la sprijin în situaţii deosebit de periculoase, îndeosebi pentru copii, în conformitate cu obligaţiile reieşite din legislaţia internaţională în vigoare.
Obiectivul este de a ordona şi reglementa migraţia haotică. Pactul prevede combaterea problemelor structurale care provoacă fluxurile de migranţi (obiectivele 2 şi 10) şi ameliorarea coordonării în gestionarea frontierelor. Totuşi, susţine migraţia reglementată, indispensabilă în numeroase regiuni ale lumii din cauza evoluţiilor demografice şi solicitărilor de pe piaţa muncii.
Pactul este văzut ca un instrument de ajutorare a muncitorilor calificaţi aflaţi în căutare de muncă, cât şi a ţărilor care au nevoie de ei.
De asemenea, este văzut ca fiind benefic pentru dezvoltarea socială şi economică a unor ţări. De exemplu, în 2017, suma totală a banilor trimişi acasă de către migranţi s-a ridicat la 600 de miliarde de dolari, 450 de miliarde ajungând în ţări în curs de dezvoltare, adică triplul ajutorului public oferit pentru dezvoltare.
Obiectivul 17 al acestui pact încurajează o dezbatere publică fondată pe analiza faptelor şi respectarea libertăţii presei, condamnând în acelaşi timp actele de rasism şi discriminare la adresa migranţilor.