Scriitorul și jurnalistul Oleg Goncearenko a murit la vârsta de 65 de ani. El s-a aflat aproximativ doi ani în Melitopolul ocupat temporar, iar recent s-a stins din viața în orașul Tartu din Estonia, a comunicat președinta Organizației regionale Zaporijjia a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina, Olga Stadnicenko. „A trăit o viață strălucitoare, creativă, a lăsat pentru urmași o moștenire de creație bogată, a lucrat mult și fructuos cu cuvântul ucrainean, cu dragostea unui patriot al țării sale natale. Dacă nu ar fi fost această invazie fascistă, am fi citit mult mai multe din poeziile ale lui Oleg Goncearenko”, a scris ea.
Scriitorul a rămas în Melitopol de la începutul ocupației, în martie 2022, până la 6 decembrie 2023, când a reușit să plece în Estonia. În timpul aflării în străinătate, Goncearenko s-a îmbolnăvit grav.
„A fost urmărit, amenințat în mod repetat cu arestarea, forțat să obțină un pașaport rusesc, dar nu a cedat influenței invadatorilor și a părăsit teritoriul ocupat”, a declarat sindicatul jurnaliștilor.
Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina notează că Goncearenko a fost corespondent al ziarului „Novyi Deni” din Melitopol și a scris, de asemenea, pentru presa din Polonia, România și Kazahstan.
El a primit Premiul „Pavlo Tycyna pentru culegerea sa de poezii „Inima în flăcări”. De asemenea, a fost distins cu medaliile „Ivan Mazepa” și „Oleksandr Dovjenko” ale Academiei Internaționale de Literatură și Arte din Ucraina.
***
Din partea „Libertății Cuvântului”. Oleg Goncearenko a fost pasionat de lirica lui Mihai Eminescu și a tradus în ucraineană mai multe poezii ale poetului nostru național, fapt menționat la simpozioanele traducătorilor de la Chișinău și din România. A fost bun cunoscut cu poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu. Ultima lui traducere a fost poezia „Egiptul”, publicată în revista „Vsesvit” („Universul”) din Kiev. În ultimele luni înainte de invazia rusească, Oleg Goncearenko a corespondat foarte des cu poeți din România în rețelele de socializare. Își traduceau versurile reciproc. În ajunul aniversării a 135-a de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, l-am sunat pe Oleg Goncearenko. Telefonul lui n-a răspuns. L-am sunat și în ziua următoare. Mi-a răspuns fiica lui, spunându-mi că poetul e în stare gravă în spital și nu poate vorbi. I-am spus că are un tată minunat.
Oleg Goncearenko a fost un poet neordinar, un bun prieten al literaturii române. Cale lină spre ceruri.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com