Alexandru Vișinescu, torționarul român condamnat la 20 de ani închisoare pentru crime împotriva umanității comise în timpul comunismului, a murit, luni, în penitenciar, la vârsta de 93 de ani, informează Digi24.
Acesta a fost primul torţionar comunist din România condamnat pentru că i-a supus pe detinuţii politic la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană şi medicamente. De numele lui, istoricii şi procurorii au legat moartea a 12 oameni.
Alexandru Vișinescu fusese operat luna trecută la Spitalul „Bagdasar Arseni” pentru o ruptură de splină și mai multe coaste rupte. Oficial, Administrația Națională a Penitenciarelor a afirmat că Alexandru Vișinescu se rănise în urma unei căderi involuntare, rezultat al unui episod lipotimic, dar au circulat informații că ar fi fost, de fapt, bătut, când se afla internat în spitalul penitenciarului Jilava.
El ceruse anterior să fie pus în libertate, invocând situaţia sa medicală, însă solicitarea i-a fost respinsă de instanţă.
Cine a fost Alexandru Vișinescu
Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Vişinescu că, în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a luat măsuri de persecutare a deţinuţilor politici încarceraţi. El a fost de altfel ultimul comandant al închisorii unde a murit, în urma torturilor, liderul PNŢ Ion Mihalache.
Anchetatorii au identificat 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu. Doisprezece deţinuţi politici au murit în perioada în care penitenciarul a fost condus de Vişinescu.
Deţinuţii erau torturaţi fizic şi psihic, nu primeau medicamente şi îngrijire medicală, iar regimul impus de Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung.
„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violente, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au susținut procurorii.
Zeci de supravieţuitori şi rude ai deţinuţilor politici au depus mărturii în instanţă împotriva sa.
Regimul impus nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic.
Procurorii au început ancheta în iulie 2013, la o jumătate de secol de la comiterea faptelor. Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 2014. Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat s-a prezentat la majoritatea termenelor, dar a refuzat de fiecare dată să se apere în faţa instanţei.
Alături de Alexandru Vişinescu, istoricii au identificate alte 35 de persoane ale căror nume se leagă de moartea a zeci de deţinuţi politic sau oameni pe care autorităţile comuniste îi considerau piedici. În primă instanţă, Alexandru Vişinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare şi obligat să plătească 300 de mii de euro daune morale familiilor celor care au fost închişi şi torturaţi. Sentința a fost confirmată în apel și a fost respinsă și contestația în anulare făcută ulterior de condamnat.