Astăzi se împlinesc 76 de ani de la utilizarea primei bombe atomice deasupra orașului nipon Hiroshima. Întru comemorarea jertfelor bombardamentului din Hiroshima, care a curmat viața a circa 140 mii de oameni pașnici, a fost instituită Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armei nucleare.
În dimineața zilei de 6 august, la ora 8:15, bombardierul „Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets de la baza aeriană Missouri, Statele Unite, lansează bomba atomică, numită „Băiețelul”, deasupra orașul Hiroshima. Ea avea o lungime de 3 metri și o lățime de 71 centimetri, cântărind 4 tone. Orașul Hiroshima a fost ales pentru primul bombardament nuclear, deoarece a fost ferit de bombardamentele convenționale, pentru a putea fi testată bomba nucleară. Americanii considerau că, pentru a observa mai bine efectele bombei, orașul nu trebuia să prezinte urme ale altor bombardamente. Peste un minut, la 8:16, au fost omorâți 66 000 de oameni și 69 000 au fost răniți. Distrugerea totală s-a produs într-o zonă cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zonă cu diametrul de 3,5 km. Temperatura la sol a atins 4.000 de grade, suficient pentru a topi orice oțel. Pentru supraviețuitori, urmarea a fost un calvar. Boli noi, nemaiîntâlnite până atunci, i-au marcat pe toți. De teamă să nu fie contagioși, multă vreme acești „hibakusha” au fost izolați de restul populației.
La ora 18 primele știri despre aruncarea bombei atomice asupra Hiroshimei sosesc de la radioul britanic. Noul Președinte american, Harry Truman, anunță o imensă reușită a oamenilor de știință. La ora 21 radioul transmite declarația comună a Președintelui american, Harry Truman, și prim-ministrului Marii Britanii, Winston Churchill. Era vorba de 300.000 de morți, două miliarde de dolari a costat construcția bombei, 180.000 de oameni au contribuit la aceasta, inclusiv 14.000 fizicieni și ingineri. Cele două bombe nucleare, de la Hiroshima și Nagasaki, aveau să pună la pământ Japonia imperială și totodată puneau capăt celui de-al Doilea război mondial.
Prima bombă atomică „Băiețelul” a deschis ușa Infernului pentru întreaga civilizație umană, care urmează să conștientizeze dezastrul planetar pe care îl poate cauza un război nuclear. Ea a pus începutul cursei înarmărilor.
În 1991, în perioada de obținere a independenței, Ucraina dispunea de al treilea arsenal nuclear din lume, format din 176 de rachete balistice intercontinentale, precum și alt armament nuclear. La 2 iunie 1996 ea s-a dezis benevol de arsenalul nuclear în schimbul garanțiilor de securitate, confirmate în Tratatul de la Budapesta. Una din țările-garant, Rusia, a încălcat principiile Tratatului și a atacat Ucraina în 2014. Agresiunea hibridă a Rusiei în Ucraina durează acum al șaptelea an, mai mult decât cel de-al Doilea război mondial.
Explozia nucleară de la Hiroshima în dimineața zilei de 6 august 1945 este un semnal nu numai pentru înfrânarea cursei înarmărilor, ci și pentru evitarea războaielor în viața civilizației umane. Arma nucleară ca sabia lui Damocles stă de asupra omenirii. Nu în zadar Einstein, după explozia bombei atomice , regreta că a semnat scrisoarea adresată preşedintele Roosevelt, în care îi cerea să sprijine cercetarea privind reacţiile nucleare în lanţ şi folosirea acestora ca o armă. La acea vreme, el credea că germanii fac deja acest lucru. „Dacă aş fi ştiut că nemţii nu vor reuşi să producă o bombă atomică, nu aş fi ridicat un deget”, a recunoscut fizicianul.
Astăzi în Japonia se desfăşoară ediţia a XXXII-a a Jocurilor Olimpice de vară. Grecii antici, iniţiatorii Olimpiadei, se conduceau de o regulă foarte strictă: când se desfăşoară jocurile olimpice armele tac. Ar fi bine ca aceste lupte paşnice să prevaleze pe întreaga planetă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com