1 decembrie – Ziua Naţională a României
Numele lor pot fi uşor găsite în enciclopediile voluminoase – ediţii academice, scrise în română sau în limbi de circulaţie mondială. De asemenea, sunt trecute în enciclopediile foarte practice din reţelele de socializare, şi ele în diferite limbi. Însă, cea mai mare apreciere a meritelor lor în faţa poporului, din sânul căruia au ieşit, este aceea că generaţiile, în şirul lor neîntrerupt, le rostesc cu recunoştinţă numele.
Astăzi, când românii de pretutindeni marchează Ziua Naţională a României, să ne amintim de bucovinenii care au contribuit la făurirea acelui eveniment epocal din 1 decembrie 1918, intrat în istorie ca Marea Unire. În primul rând îl vom numi pe Iancu Flondor, lider unionist din Bucovina. Anume Iancu Flondor a fost acela, care în toamna anului 1918, a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat Congresul General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina. Şi-a legat numele, pentru totdeauna, de Unirea Bucovinei cu Regatul României, teologul, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1900-1922), Dionisie Bejan, lui revenindu-i cinstea de a prezida Congresul General al Bucovinei, începând din 27 octombrie şi până în 28 noiembrie 1918. A participat activ la unirea Bucovinei cu România Sextil Puşcariu, care în toamna anului 1918 a iniţiat şi a condus ziarul „Glasul Bucovinei”, cea mai răspândită publicaţie românească din ţinut. În toamna anului 1918 a revenit în Bucovina istoricul Ion Nistor, care a fost ales în Consiliul Naţional Român din Cernăuţi. Ion Nistor a pregătit, alături de Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, Congresul general al românilor bucovineni din 28 noiembrie 1918 şi Adunarea naţională cu caracter plebiscitar din Cernăuţi. A redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii.
La acele evenimente cruciale, desfăşurate în circumstanţele oferite de istorie, au participat mulţi reprezentanţi destoinici ai comunităţii româneşti din Ţara Fagilor, care nu sunt daţi uitării.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com