Vetrele noastre strămoşeşti
Situat între Storojineţ şi Ciudei, în vecinătatea faimoşilor codri bucovineni, Budineţul (Budiniţi, Budeniţa – în unele documente) este prezent documentar în istorie la începutul secolului al XVIII-lea. Este vorba de documente patrimoniale. La 30 mai 1705, cumpărat fiind din robie de Constantin Turcul, diaconul Bejan îi dăruieşte binefăcătorului său „a şasea parte din satul Budiniţi, cumpărătură de la Constantin diacon de Jadova şi de la fratele său”.
La 11 mai 1706 Gavrilaş şi Gafiţa Frunză lasă copiilor Ioan şi Maria partea lor de Budiniţă, cea pe care o au „de pe moşul Andronache Peletiuc”.
La 9 octombrie 1714, Nicolai Alexandru Mavrocordat dă dreptul lui Pavel Morţun să strângă veniturile din Budiniţă.
La 20 noiembrie 1766, Alexandru Vasilco, Sandu Volcinschi şi Gheorghe Râptă împart între ei partea din Budiniţă, moştenită de la Tofana, fata lui Gavril Tăutu. Morţuneştii primesc şi ei a şasea parte din sat.
La 20 noiembrie 1767 se reface hotarul între moşia Morţuneştilor şi moşia lui Ion Soponarul. Morţuneştilor li se măsoară 100 otgoane, iar lui Ion Soponarul – 9 otgoane şi 2 stângeni.
La 10 octombrie 1801, Iohann Turkul, fiul lui Eliaş, vinde fratelui său Anton partea sa din Budeniţa.
La 23 august 1802 Mihael Popiel cumpără de la Iohann Aloys Popiel şi de la Elisaveta Piotrowska moşiile Turculeştilor din Budeniţa şi Bakuma.
La 4 septembrie 1891 la Budineţ s-a născut istoricul literar Constantin Loghin. În anul 1926 el scoate de sub tipar „Istoria literaturii române din Bucovina”, primul studiu de acest gen şi unicul până la finele secolului al XX-lea. Profesorul, şeful Catedrei de Filologie Română şi Clasică de la Universitatea cernăuţeană, Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române, împreună cu Lora Bostan, titulară a acestei catedre, editează „Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuţi 1775-2000”. Acest compendiu-antologie este o continuare şi o completare esenţială a „Istoriei” scrise de Constantin Loghin. De altfel, Grigore Bostan este şi el fiu al Budineţului, născut în această pitorească localitate de la poalele Carpaţilor la 4 mai 1940. Ca om de ştiinţă şi poet, mare patriot al neamului său, Grigore Bostan a avut misiunea de a sta în fruntea procesului de renaştere naţională, care a început în nordul Bucovinei la această răscruce de secole şi epoci istorice. La finele anului 1989, an însemnat pentru comunitatea românească din Ţara Fagilor prin crearea Societăţii regionale pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, preşedinte al căreia a fost ales Grigore Bostan, el scria: „Nu s-a pierdut sămânţa cea curată/ cu pleava ridicată-n slăvi de vânt?/ Veniţi copii, cu faţa luminată/ de grâul semănat pe-acest pământ!”. Probabil, poetul Grigore Bostan i-a avut în vedere şi pe copiii din Budineţ, satul său de baştină, care, semănând grâu curat (la propriu şi figurat), vor făuri viitorul acestei vetre de români din „dulcea Bucovină”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
