Interviu cu dl Vasile REABCO, directorul Casei de cultură din satul Dinăuţi, raionul Noua Suliţă
– Domnule Vasile, Dinăuţiul este unul dintre cele mai mari sate din raionul Noua Suliţă. Şi tot printre primele este în privinţa imigraţiei braţelor de muncă. Dar viaţa culturală la Dinăuţi este destul de variată. Casa de cultură nu este pustie.
– Conlucrăm foarte mult cu şcoala din localitate. Elevii – şi mai mici şi mai mari – participă la cercurile noastre artistice, mai ales la cele coregrafice. Odată deprinşi cu dansul, ei nu se lasă de activitatea artistică chiar şi după absolvirea şcolii, fiind deja căsătoriţi, având familiile lor.
– În ultimii ani dansatorii din Dinăuţi au avut mari succese pe scena raională, au participat la diferite festivaluri. Aveţi un specialist care-i pregăteşte?
– Un specialist coregraf nu avem, dar nepotul meu, Serghei Reabco, este foarte pasionat de dans şi el conduce cercurile coregrafice. Are un prieten din Moldova, specialist în coregrafie, care vine deseori pe la noi şi îl consultă. Am ieşit cu dansurile noastre în lume, participăm la concursuri şi festivaluri la Noua Suliţă şi Cernăuţi, dar aceasta este prea puţin. Un bun specialist a venit odată la noi, la Casa de cultură, şi ne-a spus sincer: „Voi aveţi cu ce vă prezenta, dar nu vă cunoaşte nimeni”. El are perfectă dreptate. Pentru ca să susţinem concerte şi în alte localităţi, este nevoie şi de bani, şi de sponsori, cum e obişnuit să se spună acum.
– La Dinăuţi sunt gospodari înstăriţi, au diferite afaceri. Ei nu pot să vă ajute?
– Businessul e business şi nici acolo banii nu se câştigă uşor. Ne-am bucura de un ajutor din partea unui om de afaceri, însă ne străduim să câştigăm şi singuri câte ceva. Avem pe cont 6 mii de grivne. Dăm în arendă sala pentru nunţi, organizăm discoteci cu plată şi astfel adunăm câte ceva. Dar aceşti bani nu ne ajung pentru întreţinerea utilajului tehnic. Iată, nu demult am avut posibilitate să cumpărăm costumaţie pentru artiştii amatori. Ea ne-a costat 35 mii de grivne.
— Mi se pare că Dinăuţiul tot timpul a avut colective bune de dansatori.
– Pe timpuri am pus în scenă „Nunta din Dinăuţi”. La acest spectacol folcloric au participat vreo 60 de persoane. Cu el ne-am prezentat la Muzeul de arhitectură populară din Cernăuţi. Am folosit cai şi căruţe, aşa cum se făcea odinioară nunta la noi în sat.
– Cum a apărut ideea ca să organizaţi un teatru de amatori la Casa de cultură?
– Conducătorul lui artistic este Valeriu Gulpac, fost profesor de fizică. Îi fizician, dar ţine mult la cultură. Teatrul popular s-a proslăvit prin înscenarea „Soacra cu trei nurori”, cu elemente comice din viaţa noastră de astăzi. Acum artiştii amatori pregătesc spectacolul „Piatra din casă”. Vreau să spun că sătenii noştri ţin la cultură. La Casa de cultură avem şi un ansamblu de acordeonişti: cel mai tânăr acordeonist are 40 de ani, iar cel mai în vârstă – peste 70 de ani.
– Din cele relatate de Dumneavoastră, domnule Vasile, reiese că aveţi mulţi entuziaşti la Dinăuţi.
– E aşa. Iată, ne gândim să creăm un cor la care să participe persoane mai în vârstă, căci un cor al elevilor este. Părinţii vor ca copiii lor să participe la activitatea artistică. Când organizăm un concert, sala Casei de cultură, prevăzută pentru 400 de locuri, este arhiplină.
– Şi când va avea loc următorul concert?
– Joi, 21 august. În Casa de cultură vom primi un ansamblu din România, care împreună cu artiştii noştri amatori vor prezenta un mare concert. Iar banii adunaţi vor fi vărsaţi în fondul de susţinere a Armatei ucrainene, care în momentul de faţă apără pacea nu numai în ţară, ci şi în Europa. Artiştii români au dorit să vină la noi, la Dinăuţi, după ce în luna iulie colectivul nostru coregrafic a participat la un Festival internaţional din România şi a ocupat acolo primul loc.
– Vă dorim noi succese în continuare.
Interlocutor:
Vasile CARLAŞCIUC