La 12 mai 113, la Roma a fost inaugurată „Columna lui Traian”, monument care ilustrează episoade ale războiului purtat de romani împotriva dacilor din 105-106 și victoria împăratului Traian în acest război. Columna rămâne o operă epică de proporții, unde arta și tehnica, sculptura și ingineria se contopesc, retrăiesc astăzi un nou moment de glorie, demonstrând că datorită inteligenței umane, omul poate deveni el însuși artă. Operă curajoasă, Columna a rămas simbol european sfidând milenii, și este motiv de orgoliu pentru istoria Italiei și pentru istoria României deopotrivă, construită pentru a celebra gestul lui Traian, cu mâna dreaptă ridicată spre cer, spre zei, dar și maxima expansiune a Imperiului Roman din vremea sa.
Se consideră că arhitectul „Columnei lui Traian” este Apollodor din Damasc, cel care a construit și podul de la Porțile de Fier. Cele 124 de episoade, care ilustrează războaiele daco-romane, constituie un original act de naștere al poporului român. Monumentul a fost construit din ordinul împăratului Traian, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul roman. Terminată în 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone.
Legenda spune că acest monument a fost salvat de la demolare, datorită Papei Grigore cel Mare (590-604), care ar fi fost atât de mişcat de un relief reprezentându-l pe împăratul Traian ajutând mama unui soldat mort, că l-a implorat pe Dumnezeu să salveze sufletul păgânului Traian din iad, iar Dumnezeu i-ar fi revelat papei că sufletul lui Traian a fost salvat. Zona din jurul coloanei a fost declarata sacră, coloana fiind astfel salvată de la distrugere.
După încheierea războaielor din Dacia, împăratul Traian s-a întors la Roma cu o imensă cantitate de aur şi argint (165.000 kilograme de aur şi 331.000 kilograme de argint), sărbătorind 123 de zile la Roma, perioada în care au luptat peste 10.000 de gladiatori. Contribuabilii au fost scutiţi de plata impozitului timp de 1 an de zile, iar numeroase edificii urmau a fi construite. Forul lui Traian, în cinstea victoriilor împotriva dacilor, a fost inaugurat în anul 112, cuprinzând arcul de triumf ridicat de Senat şi distrus în timpul domniei lui Constantin cel Mare, atriumul –celebra piaţa înconjurată de coloane având în centru statuia ecvestră a lui Traian, Basilica Ulpia, Columna lui Traian, biblioteca Ulpia.
În anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Ceva mai târziu, începând cu anul 1558, renumitul arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea Columnei. În 1589-1590, în locul statuii lui Traian, aflată inițial în vârful columnei, dar dispărută încă din antichitate, a fost așezată o statuie a Sfântului Petru.
Columna reprezintă un important izvor arheologic şi istoric, o vitală şi nepreţuită reprezentare a războaielor daco-romane, întrucât principalele scrieri dedicate războaielor s-au pierdut. Este o sursă prolifică de studiu pentru istorici, arheologi, artişti şi etnografi, oferind posibilitatea studiului multidisciplinar.
Trei suverani ai Franţei şi-au manifestat dorinţa de a avea o reproducere a Columnei lui Traian, dorinţa manifestată de regele Francisc I, Ludovic al XIV-lea şi Napoleon al III-lea. Cel din urmă a înzestrat Franţa cu o reproducere completă a Columnei, iar o altă copie integrală a columnei se găseşte în Anglia, la muzeul Victoria din iniţiativa reginei Victoria.
Ideea unei copii a Columnei la Bucureşti i-a interesat şi pe intelectualii români. Cărturarul Gheorghe Şincai încă din ultimul sfert de veac XVIII a fost convins că semnul unităţii politice naţionale este reprezentat de Columna lui Traian. Gheorghe Şincai a fost cel care a adus la lumină această legătură identitară românească. Prima încercare de reconstituire a Columnei la Bucureşti îi aparţine lui Mihail Kogălniceanu. În schimb, cel care reuşeşte să aducă mulajele scenelor de pe Columna la Bucureşti este arheologul Emil Panaitescu. În anii 1934-1939, arheologul Emil Panaitescu, directorul Şcolii Române din Roma, a adresat memorii Academiei Române, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului Românie, obţinând finanţarea unei copii a Columnei lui Traian de la Roma. Lucrările au fost efectuate, în anii 1939-1943, de meşterii Vaticanului. Copia Columnei a costat în total 6.393.984,06 lei, o sumă serioasă pentru bugetul unei ţări angrenate în efortul de război. În iunie 1967 copia Columnei a sosit în România. Copia Columnei lui Traian a intrat în patrimoniul Muzeului Satului.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com