La 16 iunie 1835 a fost inaugurată, la Iași, sub domnia lui Mihail Sturdza și prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii, Academia Mihaileană. Este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835-1847). Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național și a pregătit o întreagă pleiadă de intelectuali. În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare.
Pe 16 iunie 1835, Academia Domnească (numită şi Şcoala sau Academia Vasiliană) a fost mutată intr-o locaţie nouă şi a fost numită Academia Mihăileană. La început, cursurile erau de 4 clase (2 inferioare şi 2 superioare), dar cu timpul au ajuns la 7 clase. În cursul superior se predau, la început, filosofia şi dreptul, iar mai apoi s-au înfiinţat catedre pentru toate ramurile ştiinţifice (istorie, chimie, matematică, arhitectură, etc.).
Printre profesorii care au predat aici s-au aflat personalităţi de prim-rang ale culturii româneşti: Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Eftimie Murgu, Damaschin Bojinca, Cristian Flechtenmacher, C. Maisonable, Petre Câmpianu, Nicolae Docan, Simion Bărnuţiu, Petre Suciu, Teodor Veisa etc.
Procesul de învățământ al Academiei Mihăilene s-a organizat pe trei trepte: începător, gimnazial și academic. În cadrul învățământului gimnazial, a fost introdusă, încă din anul 1832, disciplina „Cunoașterea practică a Codului Civil”. Nivelul academic era reprezentat de trei facultăți (Facultatea Juridică, Facultatea Filosofică și Facultatea Teologică).
În Regulamentul școlilor publice din 1835 se găsește prima atestare a organizării studiilor juridice superioare din Moldova sub forma unei facultăți, numită Facultatea Juridică. Aceasta avea o durată de trei ani. Numai absolvenții Facultății Filosofice puteau deveni studenți ai Facultății Juridice. În cadrul facultății se predau: Dreptul Natural, Dreptul public, Dreptul Roman, Dreptul civil, Dreptul criminal, Procedura civilă și criminală, Dreptul comercial și cambial, Statistica, Stiințe politice etc.
În 1847, Mihail Kogalniceanu deschidea cursul său de istorie națională, dar, datorită abordării naționaliste, a fost oprit să mai continue, iar Academia a fost transformată într-o școală inferioară de limbă franceză. Cu toate acestea, din Academia Mihaileană s-a dezvoltat mai târziu, viitoarea Universitate din Iași.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com