La 31 mai (în unele surse figurează data de 13 mai) 1814, la Chișinău, gubernia Basarabia de atunci, are loc deschiderea festivă a Tipografiei Eparhiale, un eveniment cultural deosebit în istoria acestui ținut, proaspăt anexat la Imperiul Rus.
În urma încheierii Păcii de la București din 1812, rușii ocupă o jumătate din Moldova, teritoriul dintre Prut și Nistru numit mai târziu Basarabia. Ca urmare a acestui rapt creștinii ortodocși din acest teritoriu au rămas în afara unei organizații teritorial-administrative bisericești. De aceea mitropolitul Gavriil – Bănulescu, stabilit în Basarabia începe activitatea pentru înființarea unei noi episcopii. În august adresează o scrisoare către comandantul armatelor rusești, amiralul P.V. Ciciagov, iar în noiembrie înaintează Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse un proiect de organizare a noii eparhii.
Lipsa cărților liturgice îl face pe Bănulescu ca la 25 septembrie 1813 să solicite Sf. Sinod aprobarea constituirii unei tipografii. La 4 mai 1814 este aprobata deschiderea Tipografiei Eparhiale la Chișinău. Pregătirea clericilor urma să se efectueze la Seminarul Teologic de la Chișinău, care a fost înființat în ianuarie 1814.
Tipografia Mitropoliei Chişinăului şi Hotinului a fost înființată la Chișinău la inițiativa Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. De sub teascurile acestei tipografii a ieşit o serie întreagă de cărţi didactice şi religioase (unele traduse din rusă) sub îngrijirea mitropolitului. Între anii 1815 şi 1820 au văzut lumina tiparului nu mai puţin de 19.320 de diverse cărţi bisericeşti în limba română. După anexarea cu forţa de către Rusia, în mai 1812, a Moldovei dintre Prut şi Nistru, aici a fost organizată Eparhia Chişinăului şi Hotinului. Mitropolit a fost numit eminentul cărturar şi promotor al culturii, Gavriil Bănulescu-Bodoni. Până la 1812 bisericile basarabene se foloseau de cărţile tipărite la Iaşi, Mănăstirea Neamţului sau în alte centre tipografice din Ţările Române. În anul 1813, la Chişinău, a fost deschis Seminarul Teologic. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost cel care a dat Bisericii basarabene o direcţie naţională românească. Iniţiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni de a organiza o tipografie în eparhia sa datează din 1813. El a cerut Sinodului încuviinţarea de a aduce şi a pune în funcţiune o tipografie moldovenească, pentru ca bisericile şi schiturile să nu rămână lipsite de cărţi. Primele lucrări bisericești tipărite în noua tipografie, în august 1815, au fost „Liturghier” şi „Molebnic”, însoțite de cuvântul păstoresc al lui Gavriil Bănulescu-Bodoni. Lista tipăriturilor de cărţi religioase ale mitropolitului scoate în evidenţă continuitatea acţiunilor sale de a revizui cele mai importante cărţi. Astfel, în anii următori aici au apărut mai multe cărţi pentru serviciul divin. În 1818 este editată „Scurtă rusască gramatică”, cu tălmăcire în limba română pentru ucenicii Seminarului Chişinăului şi ai altor şcoli din Basarabia cu o anexă a cuvintelor şi a dialogurilor, întrebuinţate frecvent în limbile rusă şi română. În 1819, la Tipografia Exarhicească apare cartea „Minei de obşte”, tradusă de Gavriil Bănulescu-Bodoni, ce urma să completeze lipsa în cele mai necesare cărţi bisericeşti. În 1820 au fost editate „Molitvenicul”, „Apostolul” şi „Evanghelia”. În deceniile următoare s-a editat o bogată literatură didactică. În condiţiile când limba băştinaşilor a fost scoasă din şcoală, din activitatea administrativă, prima tipografie din Chişinău era singurul centru de păstrare a scrisului în limba română. În 1867 în aceeaşi tipografie a început să apară în limba rusă revista „Buletinul Eparhiei Chişinăului”, prima publicaţie periodică din provincie, cu un supliment românesc din anul 1871. În 1883 tipografia a fost închisă.
Activitatea tipografică de la Chișinău a fost destul de fructuoasă, mai ales în timpul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, când s-au tipărit cele mai importante cărți de ritual, ca „Liturghierul”, „Molebnicul”, „Ceaslovul”, „Mineiul de obște”, „Psaltirea”, „Molitvenicul”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com