La 4 februarie 1872 s-a născut cunoscutul pictor român Octav Băncilă (1872-1944). Majoritatea picturilor lui Octav Băncilă fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare.
Octav Băncilă s-a născut la data de 4 februarie 1872, la Corni, lângă Botoşani, într-o familie de ţărani, Profira şi Vasile Băncilă. Încă din primii ani de gimnaziu, Octav Băncilă a fost preocupat de desen, caietele sale fiind pline de schițe și desene care reprezentau oameni, unele dintre ele executate destul de stângaci. Octav Băncilă a făcut studiile la Școala de Arte Frumoase din Iași și i-a avut ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Constantin Stahi. A urmat în perioada 1893-1898, Academia de Arte Frumoase din München.
Revenit în ţară în a doua jumătate a anului 1898, a organizat prima expoziţie personală la Teatrul Naţional din Iaşi (1900), urmată de o altă expoziţie, în acelaşi loc, în anul următor. A pictat tablouri cu teme muncitoreşti şi revoluţionare („Înainte de 1907” şi ciclul de picturi „1907”), peisaje („Gura Holdiţei” – 1912), dar şi un mare număr de portrete („Ţiganca” – 1914).
În 1913 a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100 de lucrări.
Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. După o documentare serioasă, Octav Băncilă a început să lucreze în vara anului 1907 primele schițe și tablouri care fac parte din ciclul compozițiilor intitulate 1907. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul.
În perioada Primului Război Mondial, se află la Cartierul general al Armatei şi participă la expoziţia „Arta Română” cu peste 130 de tablouri, prilej cu care a fost elogiat de Nicolae Tonitza. În anii care au urmat, Octav Băncilă a expus adesea la Iași și la București, rareori reușind să aducă tematici noi în lucrările sale. În ianuarie 1923, a participat la o expoziție la București împreună cu Otto Briese și Paul Verona, iar în martie 1924, a luat parte și la expoziția grupării „Arta Română” în Sala Liedertafel din București, unde s-a comemorat pentru prima oară după deces, personalitatea şi opera lui Ștefan Luchian.
Octav Băncilă a realizat o serie de picturi cu evrei, care au devenit notabile prin realismul lor. Prin această tematică a evreilor, pictorul a atras atenția că majoritatea acestora ca și a creștinilor nu sunt bogătași sau bancheri, ci ei suferă împreună din cauza nedreptăților sociale. Octav Băncilă a creat numeroase portrete, naturi statice, tablouri cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane.
Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, în aprilie, unde a adus o compoziție de mari dimensiuni intitulată „După două mii de ani”, reprezentându-L pe Isus în întregime cu coroană de spini și cu fața acoperită cu mâinile. În anul 1940 se mută la Bucureşti, unde, în 1943 va participa la ultima expoziţie personală.
În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din Lupeni, Valea Jiului și a folosit arta pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. Octav Băncilă a murit la 3 aprilie 1944, la vârsta de 72 de ani, la Bucureşti, din cauza unui edem pulmonar. După moartea sa, cele mai importante lucrări pe care le-a realizat, au fost selecţionate pentru expoziţiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com