Este semnificativ faptul că Ziua Internațională a Poeziei este marcată în anotimpul înfloririi și, mai ales în perioada echinocțiului de primăvară. Or, armonia este o lege universală și pentru poezie. Această dată din calendarul spiritual a fost marcată și în „mica Vienă”. Membrii Societății Scriitorilor Români din Cernăuți și iubitorii de poezie au participat la o „masă rotundă”, citind și discutând poezie. Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, proaspăt membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a explicat un adevăr din viața literelor române: în ultimii ani au trecut în eternitate reprezentanți notorii ai scrisului românesc din nordul Bucovinei: Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, Grigore Crigan, Ștefan Broască, apreciați în întregul spațiu spiritual românesc și constituind o „generație de aur” pentru literatura română din ținutul nostru. Apare o întrebare firească: dar după ei ce rămâne? Și poetul Nicolae Șapcă a dat următorul răspuns: „Nu cred că după această „generație de aur” va urma altele fără sorți de izbândă. La Cernăuți este ce vedea. La Cernăuți se menține scrisul românesc. Și-a reluat activitatea Societatea Scriitorilor Români, ea călăuzindu-i și încurajându-i pe alții”.
Chiar în Ziua Poeziei a fost lansată ideea de a fi creat un cenaclu literar al cernăuțenilor, el fiind numit, la propunerea lui Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, „Cafeaua literară”. Se contează pe participarea activă nu numai a membrilor Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, ci și a tuturor iubitorilor de literatură.
Și încă un moment important, subliniat de Nicolae Șapcă: literații cernăuțeni trebuie să-și scoată creația și în afara regiunii – să publice în România și în Republica Moldova. „Am pierdut foarte mult că din anii 90 încoace au devenit mai rare relațiile noastre cu Chișinăul. Basarabenii și bucovinenii au avut aceleași necazuri și, deci, la Chișinău suntem înțeleși mai bine. Îl avem acolo pe Arcadie Suceveanu, copământeanul nostru, care ne îndrumă să publicăm și în revistele literare din Moldova”, a specificat Nicolae Șapcă.
La „masa rotundă” au citit din creațiile lor Nicolae Șapcă, Vasile Bâcu, Gheorghe Ungureanu, Maria Toacă, Vasile Carlașciuc, Vitalie Zâgrea, Felicia Toma, Sofia Roșca, Tatiana Golciuc, Gheorghina Pascal, Vasile Rauț, jurnalista Mariana Struț a citit o poezie de Marin Gherman, postată în acea zi pe Facebook, iar Vasile Bâcu – o poezie de Ilie Tudor Zegrea, consacrată lui Ion Vatamanu. În recitalul de poezie s-au încadrat „pauzele muzicale”, susținute de Carolina Jitaru, interpretând cântece pe versurile poeților noștri bucovineni.
Șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Cristina Paladean, a amintit de istoria literaturii române din Bucovina, scrisă în epoci diferite de Constantin Loghin, apoi de Grigore Bostan. Cu aceste volume istoria scrisului românesc din „dulcea Bucovină” nu se termină. Ea va continua prin scrisul artistic al noilor autori, însoțit de evaluarea științifică. Fiorul de primăvară a înviorat câmpul literelor materne, lucrat de noi autori.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com