În cadrul Anului Ciprian Porumbescu (170 de ani de la nașterea și 140 de ani de la moartea ilustrului compozitor român), marcat și la Cernăuți – orașul unde el și-a făcut studiile, la 19 septembrie, la sediul Consulatului General al României la Cernăuți s-a desfășurat un eveniment deosebit. Strănepoata lui Ciprian Porumbescu, Stanca Scholz-Cionca, a lansat cartea „Ciprian Porumbescu – Jurnal 1879”. Concomitent, scriitoarea cernăuțeană Maria Toacă și-a prezentat cartea apărută recent „Boianul meu cu inimă română” – o istorie vie a satului ei natal, consacrată jubileului de jumătate de mileniu al acestei localități, vizate de Mihai Eminescu în renumita sa „Doină”. În acest context al muzicii și cuvântului artistic se înscrie și lansarea CD-ului „Cred în fericire”, primul disc al interpretei Carolina Jitaru. Cartea „Boianul meu cu inimă română” și CD-ul „Cred în fericire” au apărut grație susținerii proiectelor respective de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Doamna Consul General, Irina Loredana Stănculescu, care a organizat și a moderat această întâlnire de suflet, a creat o atmosferă de dialog cald și sincer. Descendenta din nobila familie Porumbescu, Stanca Scholz-Cionca, a vizitat de două ori Cernăuțiul în ultimele șase luni. La sfârșit de primăvară ea a poposit la Boian, pentru a se închina și a depune flori la bustul lui Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, care pe o perioadă scurtă de timp a fost paroh ortodox în acest sat, a poposit și în alte locuri legate de numele autorului nemuritoarei „Balade”. Cartea pe care a prezentat-o acum la Cernăuți, este a doua ediție a jurnalului compozitorului din anul 1879. Scris în limba germană, el a fost tradus pentru prima dată de Leca Morariu în perioada interbelică. Actuala traducere a fost realizată de însăși Stanca Scholz-Cionca. Fiind specialistă de limba japoneză, Stanca Scholz-Cionca a povestit lucruri interesante despre popularitatea de care se bucură „Balada” lui Ciprian Porumbescu în Japonia și China.
Capodopera lui Ciprian Porumbescu este ca o pagină din Biblie, așa a apreciat-o virtuosul violonist cernăuțean Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, care a și interpretat „Balada”.
Doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a comunicat că în anul 1994 revista „Glasul Bucovinei” a publicat un manuscris inedit al Ninei Cionca, mama Stancăi Scholz-Cionca. Arhivistul și scriitorul Dragoș Olaru a subliniat că tot în anul 1994, la Arhiva de Stat din Cernăuți a fost editată o gazetă cu materiale inedite despre Ciprian Porumbescu. Omul de cultură, Iurie Levcic, care a creat la Cernăuți Școala de Artă Populară „Ciprian Porumbescu”, a anunțat că în noiembrie în vechea capitală a Bucovinei se va desfășura tradiționalul festival „Ciprian Porumbescu”. El a înmânat un suvenir din ceramică, cu imaginea arhitectonică a Cernăuțiului și portretul lui Ciprian Porumbescu, doamnei Stanca Scholz-Cionca. Poetul și redactorul ziarului „Monitorul Bucovinean”, Nicolae Șapcă, a relevat că numele lui Ciprian Porumbescu îl poartă Căminul cultural din satul său natal Iordănești, iar biblioteca de acolo – numele „Arboroasei”, societate din Cernăuți, la activitatea căreia a participat, la timpul său, studentul Ciprian Porumbescu.
La discuții au participat pedagogii Angela Botă (Boian), Nicolae Bodnariuc (Oprișeni), Lilia Govornean (Cernăuți), Gheorghe Posteucă (Cernăuți), liderii societăților național-culturale românești Vasile Bâcu, Vasile Rauț și Cristina Tărâțeanu, jurnaliștii Vitalie Zâgrea, Felicia Nichita Toma, Vasile Carlașciuc și Carolina Jitaru. A generalizat opiniile vorbitorilor consulul Nicolae Dan Constantin.
Anul Ciprian Porumbescu e în plină desfășurare. Muzica celebrului compozitor continuă să farmece inimile iubitorilor de frumos de pe întreaga planetă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
Foto Nicolae Hauca și Nicolae Șapcă