Deoarece veniturile proprii ale Comunităţii sunt mai mici de 25 la sută, aceasta este considerată insolvabilă — adică nu are bani pentru dezvoltare. Dar în ce constă experienţa CT Suceveni, care merită să fie evidenţiată? Audiovizualul public Cernăuţi a încercat să dea răspuns la această întrebare.
CT Suceveni a fost înființată în urmă cu patru ani. Ea este situată în apropierea frontierei cu România și este formată din șase sate. Din cei peste opt mii de locuitori, 80 la sută sunt vorbitori de limbă română. CT Suceveni deţine unul dintre ultimele locuri între comunităţile din regiune în privinţa rentabilităţii. Anul trecut, peste 90 la sută din buget a fost cheltuit la articolele protejate, inclusiv pe salarii, şi numai 8 la sută folosit la dezvoltarea Comunităţii, a explicat Mariana Grişco, șefa direcţiei financiare.
Cea mai mare problemă a Comunităţii sunt drumurile, deoarece există 130 de kilometri de drumuri locale cu pavaj de pietriș, a declarat primar Iulian Nicolaevici. În prezent, din cauza lipsei de fonduri, Comunitatea nu le poate repara cu forţele proprii drumurile.
Pentru a crește veniturile bugetare, ei intenționează să treacă cazangeriile de la Liceul din Corceşti și de la unitatea preșcolară de la Liceul Cupca la combustibil solid, ceea ce va permite economisirea a unui milion și jumătate de grivne anual și investirea acestor bani în dezvoltare. De asemenea, au semnat acorduri de cooperare cu localitățile românești învecinate, inclusiv un acord de cooperare în aproape toate domeniile cu o comună din judeţul Botoșani. „Intenționăm să realizăm proiecte comune. Nu ne oprim aici, pentru că ne este ușor să lucrăm cu ei. Nu avem bariere în comunicare. Mai presus de toate, sperăm că vom reuși să atragem investiții și afaceri care s-ar putea dezvolta aici”, afirmă Iulian Nicolaevici.
Anul trecut, Comunitatea a folosit bani de la bugetul local pentru a renova clădirea Consiliului sătesc și a înființat un centru de servicii administrative. La Liceul din Suceveni a fost reconstruită o sală de sport, la Liceul din Corceşti au fost înlocuite ferestrele pentru mai mult de un milion de grivne, iar la grădiniță a fost înlocuit acoperișul.
Potrivit primarului Comunităţii, pe străzile principale vor fi instalate baterii solare. În prezent, Comunitatea primește o subvenție educațională, precum și subvenții de bază și suplimentare — bani din Bugetul de stat pentru a acoperi cheltuielile pe care ea nu le poate plăti, cum ar fi salariile funcționarilor și pedagogilor, cheltuielile pentru serviciile comunale.
„Anul acesta, statul ne-a redus subvenția de bază cu 7,9 milioane. Aceasta este o pierdere mare. Din păcate, nu avem întreprinderi mari sau benzinării care să ne plătească impozite pentru a genera venituri mari. Avem mici întreprinzători care activează și plătesc impozite”, spune Mariana Grişco.
Deoarece alocările din Bugetul de stat vor scădea, Comunitatea și-a mărit veniturile proprii în ultimii ani. Dacă cu câțiva ani în urmă acestea constituiau 18 la sută, în anul curent ele ar trebui să ajungă la 24 la sută. „În acest an intenționăm să primim peste 13 milioane grivne din veniturile proprii. Veniturile din taxe și impozite locale cresc treptat”, afirmă Mariana Grişco.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com