Marele om de cultură bucovinean Teodor V. Ştefanelli (născut Theodor Ştefaniuc) a văzut întâia dată lumina zilei la 18 august 1849, în orașul Siret, județul Suceava. Istoric, poet, prozator și jurist român din nordul Bucovinei, Teodor V. Ştefanelli a devenit membru titular al Academiei Române din 26 mai 1910, în condițiile în care cu 12 ani înainte (31 martie 1898) devenise membru corespondent al Academiei Române.
Teodor V. Ştefanelli a iubit școala iar după ce a urmat cursurile primară în orașul natal, a urmat studii liceale la Cernăuți, apoi a absolvit Facultatea de Drept din Viena, unde a participat la adunările Societății „România jună”, al cărei secretar a fost.
În plan profesional, menționăm că majoritatea carierei sale juridice și-a format-o pe plaiurile Bucovinei, dar a ajuns și mai departe până în capitala monarhiei dualiste. Astfel, a fost judecător la Câmpulung Moldovenesc (1876-1882), unde a pus bazele unui teatru popular; magistrat de Suceava (1882-1888), sprijinind înființarea societății „Şcoala română”, a colecției „Biblioteca de petrecere și învățătură pentru tineretul român” și a „Revistei politice” (1886); șef al Judecătoriei din Câmpulung (1889-1903), apoi consilier la Curtea de Apel din Lemberg (denumirea germană a orașului polonez Liov, aflat actualmente pe teritoriul Ucrainei – n.red.) și consilier la Înalta Curte de Casație din Viena.
Potrivit dicționarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică / Ed. Academiei Române, București, 2003), s-a numărat printre fondatorii societății „Arboroasa” a studenților români din Cernăuți, scriind și textul imnului compus de Ciprian Porumbescu, implicându-se în organizarea manifestațiilor de la Mănăstirea Putna din 1871.
A fost preocupat de buna cunoaștere a istoriei Bucovinei. Astfel, a întocmit studiul „Câteva date statistice și istorice din Bucovina” (1881), urmat de altele consacrate unor personalități bucovinene, culminând cu publicarea, în 1915, a volumului „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc”. Cu patru ani mai devreme publicase opera „Istoricul luptei pentru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc (1911)”
Ca scriitor, a debutat în 1869 în „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Poporului Român”, cu descrierea unui obicei popular, „Drăgăița și Papaluga”, continuând cu nuvele și povestiri – „Un omor. Din reminiscențele unui criminalist” (1875), „Comoara lui Pintea” (1882), „Moara dracului. Amintire din munții Bucovinei” (1887) ș.a. – și cu piese de teatru – „După teatru” (1881), „Un trandafir în livré” (1882). Coleg de școală și de universitate cu Mihai Eminescu, a publicat volumul „Amintiri despre Eminescu” (1914). A lăsat și câteva traduceri din creațiile lui Franzos, Heine, Hoffmann și Umlauff.
Membru al Partidului Național Român, a fost deputat în Dieta Bucovinei, participând activ la Unirea Bucovinei cu România, în 1918. A murit la 23 iulie 1920, la Fălticeni „și pentru că devenise de-acum fălticenean (se stabilise inițial la Dolhasca și apoi la Fălticeni, încă din 1914 cu soția sa, Emilia Belici care era din partea locului), dorește să fie înmormântat în cimitirul din oraș”.
În centrul orașului Siret (unde s-a născut) i s-a înălțat un bust iar biblioteca orășenească i-a purtat numele din 1994. În prezent, pe soclul bustului poetului Mihai Eminescu din Suceava se află un altorelief cu chipul lui Teodor V. Ştefanelli. O școală gimnazială din Câmpulung Moldovenesc îi poartă numele, la fel ca și o stradă din centrul Sucevei.