Acum, pe timp de război, poezia este şi ea asediată, deşi niciodată nu va ridica drapelul alb. Din contra, mesajul ei adevărat este cel al luptei pentru dreptate, pentru idealurile frumoase ale omenirii. Poezia scrisă de Ilie Tudor Zegrea este de o valoare artistică şi de un lirism deosebit. Tonul elegiac al poetului, după cum remarcă critica literară, este „calea cea mai potrivită de a exprima puritatea şi sublimul unor sentimente omeneşti de mare intensitate”. Astăzi Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Felicitându-l cu această ocazie, îi dorim sănătate şi pace pentru a folosi din plin harul cu care l-a însemnat Dumnezeu.
Ce-anotimp plăteşte astăzi vama
Linguşind în ochii lipsiţi de văz
Când în faţa lumii se destramă
Dogmele ca ploaia-n lan de-ovăz?
Dacă viermii duc aceiaşi viaţă
De la flori la fructul ros de măr
Criza de petrol a dat pe faţă-o
Criză mondială de adevăr.
Iar contabilii mici cu zel adună
Energia din promisiuni,
Minus doar eclipsele de lună
Şi vreo două case de nebuni.
Şi când umbra cade înspre seară
Răscolindu-mi sângele buimac
Dumnezeu cu trupul lui măsoară
Şi durerea voastră-n acest veac.
(Din volumul „Singurătatea Apocalipsei” de Ilie Tudor Zegrea=
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com