Vara se încheie cu o mare sărbătoare a românilor – Ziua limbii lor materne. Ea își are începutul în Basarabia, săvârșindu-se un adevăr istoric. Pe teritoriul rupt din corpul Moldovei, unde de mai bine de un veac Imperiul țarist a aplicat în practică politica sa de deznaționalizare, „modificată” apoi de regimul comunist prin deportări în masă, a învins, în cele din urmă, „limba vechilor cazanii”. Preotul și poetul Alexe Mateevici a scris cea mai frumoasă odă, consacrată limbii române, în tranșeele Primului Război Mondial, când armata română obținea cea mai strălucită victorie a sa, deschizând calea spre unirea pământurilor românești. Peste decenii poezia „Limba noastră” a lui Alexe Mateevici urma să devină imn și flamură de luptă în Basarabia sa natală, poporul căreia a scăpat de ideologia comunistă, „înviindu-și graiul” și dându-i veșmântul cel firesc – latin.
La sfârșitul deceniului opt al secolului trecut, când Marea Adunare Națională de la Chișinău a demonstrat lumii întregi că poporul dintre Nistru și Prut revine la istoria sa spirituală, a fost instituită Ziua limbii române, inițiativă preluată imediat de românii bucovineni, încadrați și ei în procesul de renaștere națională. Marcarea sărbătorii „Limba noastră cea română” a devenit un obiectiv al activității Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Este şi semnificativ faptul că această societate a fost constituită în anul când în Moldova s-a revenit la alfabetul latin. Societatea „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a trecut pragul istoriei împreună cu Sărbătoarea Limbii Române, lucru de care a amintit în deschiderea festivităţii de astăzi Vasile Bâcu, președintele Societății.
Cea de a XXXIII-a ediţie a Sărbătorii „Limba noastră cea română” s-a desfăşurat la Cernăuţi mai modest ca anterior, cu depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, dar fără concert de câteva ore în şir, e doar timp de război şi există anumite restricţii, fapt despre care a amintit şi sirena de alarmă aeriană, exact în momentul când Dumitru Caulea interpreta cântecul „Limba noastră”.
În sala de conferinţe a Palatului Naţional a avut loc o discuţie despre problemele limbii române în comunităţile româneşti din afara graniţelor României. Românii din regiunea Cernăuţi simt întotdeauna susţinere din partea Consulatului General al României la Cernăuţi în ceea ce priveşte păstrarea limbii materne – elementul de bază al identităţii naţionale. Aceasta a fost menţionat în mesajele de salut ale diplomaţilor români – Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, Nicolae-Dan Constantin, ministru plenipotenţiar, precum şi deputatul în Parlamentul României, Lucian-Florin Puşcaşu, care a accentuat că limba română este sfântă pentru noi, căci în această limbă ne rugăm lui Dumnezeu. A fost alături de românii cernăuţeni la această manifestare de suflet maica Gabriela Platon, stareţa Voievodalei Mănăstiri Voroneţ. Ea a adus pentru Biblioteca Societăţii „Mihai Eminescu” nouă cărţi cu caracter religios, inclusiv o carte de rugăciuni.
A prezentat două culegeri editate în România publicistul şi poetul Nicolae Şapcă, redactor al „Monitorului Bucovinean” şi vicepreşedinte al Societăţii „Mihai Eminescu”. El s-a referit şi la unele atitudini neglijente faţă de limba maternă, când cuvintele neaoşe româneşti sunt înlocuite cu englezisme, când numele slave sunt transcrise româneşte în fel şi chip, iar în reţelele de socializare s-a ajuns până la atâta că mama îşi felicită copilul cu prilejul zilei de naştere în altă limbă, numai nu în limba sa, a mamei.
N-au lipsit nici numerele artistice, asigurate de Corul „Dragoş Vodă”, Grupul vocal „Fetele din Bucovina”, Carolina Jitaru, Gheorghe Puiu, Maria Dovghei, Gheorghe Posteucă etc.
Să sperăm că următoarea ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română” se va desfăşura la Cernăuţi în condiţii de pace, fără sirene de alarmă. Să ne îngrijim graiul ca el să nu dea semnale de alarmă. Or, odată cu prosperarea limbii, prosperă şi neamul care-o vorbeşte.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com