La 22 octombrie 1985, cu 36 de ani în urmă, s-a stins din viaţă soprana română Viorica Ursuleac, originară din Cernăuţi.
Viorica Ursuleac a fost fiica lui Mihai Ursuleac (1863-1928), arhidiacon ortodox din Cernăuți. Și-a făcut studiile la Viena, debutând pe scenă din Zagreb în anul 1922. Soprana Viorica Ursuleac a apărut apoi la Volksoper din Viena (1924-1926), Opera din Frankfurt (1926-1930), Berlin Staatsoper (1935-1937) și Opera din München (1937-1944). S-a căsătorit cu dirijorul austriac Clemens Krauss la Frankfurt, în timpul șederii ei acolo.
Glasul tulburător al Vioricăi Ursuleac îl fascinase pe compozitorul Richard Strauss, care îi oferise rolurile principale în patru dintre premierele operelor lui: „Arabella” (1933), „Friedenstag” (care i-a fost dedicată ei şi soţului ei, dirijorul austriac Clemens Krauss, în 1938), „Capriccio” (1942) şi „Die Liebe der Danae” (1944). Viorica Ursuleac a cântat pe mai toate scenele mari ale Europei.
Excelentă actriţă cu o voce de aur, Viorica Ursuleac înseamnă, ca şi muzicianul total al Europei, Roman Vlad (şi el – cernăuţean), o glorie europeană a Bucovinei.
După spectacolul de adio, susţinut în 1953 la Wiesbaden, Viorica Ursuleac este numită profesoară la „Salzburg Mozarteum”, unde a activat până în 1964. Renumita soprană a murit la vârsta de 91 de ani, în satul Ehrwald de lângă Tirol, unde s-a stabilit încă înainte de 1954, anul morții soțului ei, Clemens Krauss.
Despre Viorica Ursuleac s-au scris cărţi în limbi europene, iar înregistrările cu ariile pe care le-a interpretat ea au intrat de mult în patrimoniul sacru al Europei. La Cernăuți, în casa unde s-a născut și și-a petrecut copilăria vestita cântăreață de operă (situată pe actuala stradă Șevcenko), a fost instalată o placă comemorativă. Admiratorii muzicii clasice, apelând la reţeaua Internet, pot să asculte şi acum vocea de aur a bucovinenei Viorica Ursuleac.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com