Anual, la 1 Aprilie freamătă a jale pădurea de la Varnița, din localitatea Fântâna Albă, numită și Catînul românesc. Anul acesta se împlinesc 82 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, tragedia de la Fântâna Albă, unde au fost împușcați mii de români nevinovați. Ne adunam, până la restricțiile impuse de pandemie, an de an aici unde freamătă pădurea verde a jale pentru a comemora martirii secerați de gloanțele soldaților enchevediști.
Români, ucraineni, din Nordul Bucovinei, dar și din România, Moldova, reprezentanți ai diferitor societăți, ai autorităților locale, intelectuali și oameni de rând, începând de la elevi și până la vârsta pensionară, veneau aici pentru a depune coroane și buchete de flori, a păstra un moment de reculegere, a aprinde lumânări în capelița aflată alături de monumentul principal.
După slujba religioasă oficiată de un mare sobor de preoți, în ultimii ani, în frunte cu starețul mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec, urmau câteva cuvântări rostite de lideri și reprezentanți ai diferitor comunități. Printre ei se numărau reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, foști sau actuali deputați sau senatori români sau ucraineni, scriitori, jurnaliști, lideri ai Societății „Golgota” ș.a.
Grupul folcloric „Ai lui Ștefan noi, oșteni” de la gimnaziul „Ioan Nistor” din Vicovu de Sus, conduși de profesorul Vasile Schipor ani de-a rândul susțineau un recital poetic comemorativ dedicat evenimentului în cauză. Adeseori, membri corului „Dragoș Vodă” al SCLR „Mihai Eminescu” interpretau și câteva cântece comemorative.
Gospodinele din satele vecine, Cupca, Carapciu, Prisicăreni îi serveau pe toți cu sarmale și pifteluțe de post, compot călduț, călugării de la Putna aduceau colivă și cozonaci pentru toți cei prezenți. Le mulțumeau toți frumos. Totul era dat de pomană, de sufletele celor ce și-au găsit moartea aici. Uneori, diferite organizații sau societăți obștești, alteori persoane particulare dădeau colăcei de sufletul celor masacrați aici.
Dacă era posibilitate oaspeți din România sau de pe aici, împărțeau ziare, reviste, uneori cărți cu tematica respectivă. Cu câțiva ani în urmă am scos de sub tipar cartea „Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri”, unde am inclus poezii ale poeților populari și consacrați dedicate evenimentului de tristă amintire, cât și câteva fotografii preluate din ziare sau reviste din diferiți ani.
Anual elevii noștri recită sau citesc poezii din această culegere.
Nu odată am fost prezenți cu elevii noștri de la Liceul Cupca la evenimentele de aici. În haine naționale elevi ai diferitor școli de pe Valea Siretului erau prezenți cu drapele tricolore sau bicolore. Alteori, cei de la Liceul din Pătrăuții de Jos, membri ai cenaclului „Lira”, ce activează pe lângă biblioteca sătească, de asemenea recitau și ei.
Acum, în legătură cu situația creată, din cauza acestui război, am pregătit expoziții de ziare, reviste, cărți – dedicate evenimentelor ce au avut cu 82 de ani în urmă. La Liceul din Cupca, am pregătit expoziții, dar și video-înregistrări ale elevilor care recită sau citesc poeziile respective.
Anul acesta elevii clasei absolvente de la liceul din Cupca au pregătit un recital poetic-recviem în memoria tuturor celor ce au fost masacrați la Fântâna Albă. Sub îndrumarea dirigintei lor de clasă, profesoara de istorie, Valentina Țâțâu, elevii noștri în proză și versuri au povestit și declamat versuri ale poeților români dedicate acestui trist eveniment din istoria neamului nostru. În cabinetul de istorie am pregătit și o expoziție dotată cu cărți, ziare, reviste, imagini de la Fântâna Albă. Despre importanța acestui eveniment au vorbit în fața celor prezenți, elevi și profesori, directoarea liceului dna Maria Lazurca, profesoara de istorie, domana Valentina Țâțâu și subsemnata. Celor care au pregătit versurile, proza, cântecele de jale le mulțumim frumos. Să dea bunul Dumnezeu să fie pace pe pământ și toți copiii lumii să aibă parte de copilărie.
De asemenea am urmărit și evenimentele comemorative dedicate tragediei de la Fântâna Albă ce au avut loc în aceste zile la sfânta mănăstire Putna, în comuna Frătăuții Noi, din România, tedeumul ce a avut loc la Fântâna Albă, chiar dacă și într-un cerc mai restrâns ca de obicei.
Mai ales ne stăruim să facem tot posibilul ca prin intermediul măsurilor organizate să educăm la tânăra generație sentimentul memoriei, să-i facem să cunoască aceste pagini scrise cu sânge în istoria românilor nord-bucovineni.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com