Aici, mereu freamătă a jale pădurea de la Varnița, din localitatea Fântâna Albă, numită și „Katînul românesc”. La 1 aprilie, în fiecare an, mai mulți sau mai puțini, dar venim la Fântâna Albă. Este o datorie a noastră față de cei care s-au sacrificat pentru noi, pentru toți urmașii acestui neam de români de pe aceste meleaguri.
Se împlinesc 83 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, tragedia de la Fântâna Albă, unde au fost împușcați sute de români nevinovați.
Ne adunăm, an de an, aici unde freamătă pădurea verde a jale pentru a comemora martirii secerați de gloanțele grănicerilor sovetici.
Români, ucraineni din Nordul Bucovinei, dar și din România, Moldova, reprezentanți ai diferitor societăți, ai autorităților locale, intelectuali și oameni de rând, începând de la elevi și până la vârsta pensionară, vin aici pentru a depune coroane și buchete de flori, a păstra un moment de reculegere, a aprinde lumânări în capelița aflată alături de monumentul principal.
După slujba religioasă oficiată de un mare sobor de preoți, urmează câteva cuvântări rostite de lideri și reprezentanți ai diferitor comunități, asociații. Printre ei se numără reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, foști sau actuali deputați sau senatori români sau ucraineni, scriitori, jurnaliști, lideri ai Societății „Golgota” ș.a.
Grupul folcloric „Ai lui Ștefan noi, oșteni” de la gimnaziul „Ioan Nistor” din Vicovu de Sus, conduși de profesorul Vasile Schipor ani de-a rândul susțineau un recital poetic comemorativ consacrat evenimentului în cauză. Adeseori, membri corului „Dragoș Vodă” ai SCLRB „Mihai Eminescu” interpretau și câteva cântece comemorative. Desigur, că în legătură cu situația creată, nu toți au posibilitate acum să fie prezenți.
Gospodinele din satele vecine Cupca, Carapciu, Prisicăreni de regulă îi servesc pe toți cu sarmale și pifteluțe de post, compot călduț, dulciuri… Călugării de la Putna aduceau, atunci când se putea veni mai ușor, colivă și cozonaci pentru toți cei prezenți. Le mulțumeau toți frumos. Totul este dat de pomană, de sufletele celor ce și-au găsit moartea la acest colț de țară. Uneori, diferite organizații sau societăți obștești, alteori persoane particulare dădeau colăcei de sufletul celor masacrați aici.
Dacă era posibilitate oaspeți din România sau de pe aici, împărțeau ziare, reviste, uneori cărți cu tematica respectivă. Cu câțiva ani în urmă am scos de sub tipar cartea „Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri”, unde am inclus poezii ale poeților populari și consacrați dedicate evenimentului de tristă amintire, cât și câteva fotografii preluate din ziare sau reviste din diferiți ani.
Anual elevii noștri recită sau citesc poezii din această culegere.
Nu odată am fost prezenți cu elevii noștri de la Liceul din Cupca la evenimentele de aici. De asemenea și cei de la Pătrăuții de Jos, vin aproape anual. În haine naționale elevi ai diferitor școli de pe Valea Siretului sunt prezenți cu drapele tricolore sau bicolore.
Acum, în legătură cu situația creată, din cauza acestui război, am pregătit expoziții de ziare, reviste, cărți – dedicate evenimentelor ce au avut cu 83 de ani în urmă. La Liceul din Cupca, am pregătit expoziții, dar și video-înregistrări ale elevilor care recită sau citesc poeziile respective.
Anul acesta elevii Liceului din Cupca, au vizionat câteve videoclipuri, au ascultat relatările profesorilor despre evenimentele în cauză.
De asemenea am urmărit și evenimentele comemorative dedicate tragediei de la Fântâna Albă ce au avut loc în aceste zile la sfânta Mănăstire Putna, în comuna Frătăuții Noi, din România, tedeumul ce a avut loc la Fântâna Albă, chiar dacă și întru-n cerc mai restrâns ca de obicei.
Mai ales ne stăruim să facem tot posibilul ca prin intermediul măsurilor organizate să educăm la tânăra generație sentimentul memoriei, să-i facem să cunoască aceste pagini scrise cu sânge în istoria românilor nord-bucovineni.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară, vicepreședinta Societății regionale „Golgota”
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com