Gazprom, compania atât de dragă agenților Rusiei de la Chișinău, pierde miliarde de euro al doilea an la rând. În pofida declarațiilor Moscovei, se pare că gazul rusesc are nevoie de piața europeană mai tare decât piața europeană de gazul rusesc.
Oficial, Gazprom a pierdut 1 trilion de ruble sau aproape 13 miliarde de dolari anul trecut. Ultima dată când am vorbit despre pierderile Gazpromului am fost întrebat politicos de unde știu eu câți bani face sau nu face compania rusească. Gazprom este o companie listată la bursă, așa că este obligată să publice rapoarte anuale de contabilitate. Și dacă cifrele nu sunt suficient de convingătoare, să vedem ce mai face Gazpromul: vinde clădiri de birouri, sanatorii și hotele de lux — unde se odihnea anterior „crema” companiei. Potrivit presei internaționale, problemele financiare sunt atât de grave încât Gazprom se gândește să vândă palatul din Sankt-Petersburg unde activa compania-fiică Gazprom-Export.
Mă rog, majoritatea birourilor oricum sunt deja goale. Gazprom a început concedierea a 1500 de oameni din aparatul său central. La Gazprom-Export, din 600 de angajați de dinainte de război au rămas o mână de oameni care se ocupă mai mult cu judecățile decât cu exportul.
Mai multe companii europene au dat în judecată Gazpromul și cer despăgubiri de 18 miliarde de euro, de două ori mai mult decât rezervele valutare ale companiei rusești. De ce? Fiindcă Gazpromul și-a încălcat contractele și a oprit unilateral livrările de gaz. Cunoscută situație, așa-i? Kremlinul a sperat că dacă va lăsa Europa fără gaz, atunci europenii nu vor mai ajuta Ucraina. Putin a subestimat Europa.
Ce urmează mai departe pentru Gazprom? Rusia și aliații săi încearcă cu disperare să reia livrările de gaz către UE. În timp ce Robert Fico, premierul pro-rus din Bratislava, insistă pe reluarea tranzitului de gaz prin Ucraina, vorba-n târg e că Putin încearcă să-l convingă pe Trump să permită reluarea proiectului Nord Stream 2. Moscova se încăpățânează să spere că, după toți acești ani, europenii se vor arunca din nou în brațele Gazpromului.
Speranța moare ultima, mai ales când alte alternative nu prea sunt. Capacitatea actuală de export din Rusia către China este limitată, iar proiectul unui nou gazoduct — Power of Siberia 2 — este încă în negociere. În pofida mult-afișatei prietenii dintre Putin și Xi Jinping, Beijingul înțelege că Rusia are nevoie să vândă mai tare, decât are nevoie China să cumpere — așa că va încerca să folosească la maximum aceasta situație în avantajul său și în detrimentul Rusiei.
Există totuși și o veste bună pentru ruși — pentru rușii de rând adică, nu pentru elitele oligarhice din jurul lui Putin. Experți apropiați puterii de la Moscova spun că Gazpromul se va ocupa de gazificare și asigurarea populației din Rusia cu gaze. Pentru că da, decenii la rândul Kremlinul a făcut miliarde din exporturile de gaze, bani care se duceau în buzunarele oligarhilor dar o bună parte din ruși încă nu au astăzi acces la gaze naturale. Anul trecut, nivelul de gazificare din Federația Rusă a ajuns la 74% — adică un sfert din ditamai țara încă nu este gazificată. Inclusiv unele zone nu departe de Moscova.
Bun, unii ar zice că nu-i frumos să numărăm banii altcuiva sau să ne bucurăm de necazurile altora. Ce înseamnă problemele Gazpromului pentru Moldova?
1) Gazpromul pierde miliarde de dolari al doilea an la rând, concediază mii de angajați și-și vinde imobilele: nu are această companie cum să ne garanteze nouă stabilitate și securitate energetică. Ei nu pot să-și asigure propria stabilitate financiară. Promisiunile de gaz ieftin, bun și mult în kil ale politicienilor pro-ruși sunt doar baliverne electorale. Vedeți situația din Transnistria.
2) Gazpromul este un instrument de șantaj — dovadă sunt judecățile de 18 miliarde de euro din partea foștilor clienți. Când Rusia va vrea să ne trăsnească energetic, nu va conta ce scrie în contract și cine se află la guvernare. Întrebați-l pe Krasnoselski.
3) Putin și Gazprom nu asigură cu gaz un sfert din Federația Rusă — de ce am avea încredere că ne vor asigura nouă confortul când ei nu au grijă de propria populație.
4) Europenii nu trebuie subestimați. În pofida așteptărilor lui Putin, Europa și-a redus dependența de gaz rusesc, a găsit surse alternative și ne-a ajutat și pe noi să depășim criza — am cumpărat gaz și electricitate din UE, iar compensațiile din facturi au fost posibile tot datorită ajutorului european. Dacă vrem siguranță energetică, adică să nu ne temem că mâine s-ar putea să rămânem fără gaz sau lumină, atunci nu Gazpromul rusesc e soluția, ci Uniunea Europeană.
Eugen MURAVSCHI,
expert WatchDog.MD
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com