Deja se încălzește afară, luna lui Mărțișor e pe aproape. Iar prima zi a primei luni de primăvară este deosebită, ziua de naștere a marelui povestitor român Ion Creangă. Or, nu există român care să nu fi citit și auzit, admirat și zâmbit la citirea sau vizionarea minunatelor povești ale vestitului humuleștean.
Mulți dintre noi au avut fericita ocazie de a vizita Casa muzeu din Humulești, județul Neamț, România, ba și să admire parcul de vizavi cu personajele din poveștile ce ne-au făcut copilăria atât de frumoasă. Tot aici se află și muzeul cu obiecte vechi și frumoase, ce ne duc cu gândul la acele vremuri când Nică fugea la scăldat, vara, sau mergea la colindat, iarna, sau mai dădea câte o raită pe la cireșe, sau se mai răzbuna pe pupăza din tei, sau mai făcea câte și mai câte…
Iar prietenia dintre cei doi mari clasici ai neamului nostru Mihai Eminescu și Ion Creangă a ajuns subiect de filme și amintiri ale contemporanilor, un model de adevărată prietenie, cum poate fi doar între niște oameni deosebiți.
În fiecare an, pe lângă tradiționalele mărțișoare, primăvara, dar și brazi împodobiți, iarna, pregătim la Liceul din Cupca și expoziții dedicate marelui povestitor. De asemenea, elevii noștri recită și versuri dedicate marilor clasici: Mihai Emnescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, dar și mereu contemporanului nostru Grigore Vieru, atât de ziua Internațională a limbii materne, cât și de ziua Mondială a poeziei, atât pe 21 februarie, cât și pe 21 martie. Dar, oricând îi aducem drept exemplu pe marii noștri înaintași, printre care un loc de cinste îl ocupă Ion Creangă.
Anul trecut când am marcat 135 de ani de la trecerea în neființă a celor doi buni prieteni, a doi mari clasici ai literaturii române – Mihai Eminescu și Ion Creangă, la liceul nostru au fost organizate mai multe măsuri literar-muzicale. Chiar în luna martie, când am marcat ziua de naștere a cunoscutului povestitor din Humulești, am avut prilejul să admirăm un scenariu deosebit sub genericul „Ion Creangă – un Mărțișor dumnezeiesc”. Un crâmpei din „Amintirile din copilărie”: La Cireșe, la Scăldat, Pupăza din tei, la Colindat, Caprele Irinuchăi, ne-au făcut să zâmbim și să ne simțim și noi copii. Am admirat cu toții un minunat fragment din povestea „Soacra cu trei nurori”. De asemenea am ascultat versuri dedicate scriitorului. Iar Mărțișoare coapte aidoma literelor de când era Creangă învățător, gustoase și aromate am gustat cu toții. Toate acestea nu le-a readus în scenă profesoara de limbă maternă, profesoară metodistă Marilena Zâgrea. Ceva autentic și frumos. Un decor deosebit, clasic. Tot dumneaei a pregătit și un frumos lepbook dedicat lui Ion Creangă. Au susținut-o și celelalte profesoare de limba maternă, colegele de breaslă.
De asemenea, în sala de festivități a liceului am amenajat o expoziție dotată cu cărțile autorului nemuritoarelor povești, dar și cele dedicate lui, cât și o serie de portrete, ziare, reviste, broșuri…
În biblioteca mea personală, bineînțeles, că și-a găsit, un loc de cinste, sfătosul bunic din Humulești, cum l-a numit un alt cunoscut poet basarabean. În afară de setul de ziare, am mai multe cărți de și despre Ion Creangă, fotografii cu căsuța de la Humulești, dar și „bojdeuca” din Țicău, din Iași, unde a locuit scriitorul, ba l-a găzduit o vreme și pe marele nostru poet.
Deși cunosc aș spune pe dinafară toate poveștile, amintirile, chiar și versurile pe care le-a scris, cu plăcere, ori de câte ori am posibilitate și dorință le recitesc. Cu aceeași plăcere vizionez și toate filmele documentare și artistice despre Creangă, Eminescu, alți mari oameni ai neamului nostru, de la care oricând avem și trebuie să învățăm atâtea lucruri bune.
Eleonora SCHIPOR,
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com