La 1 decembrie 1544 Filip Moldoveanul tipăreşte la Sibiu „Catehismul Românesc», prima carte tipărită în limba română. Lucrarea nu s-a mai păstrat până astăzi, deoarece, se pare că variantele originale s-au pierdut într-un incendiu. Totuși, existența acestei cărți a fost făcută pe baza unei scrisori particulare din anul 1546, precum şi pe baza unor înscrisuri ale administraţiei oraşului Sibiu de niște chitanțe, care menționează plata sumelor aferente către tipografie pentru cărțile respective. Cartea a fost publicată sub impulsul Reformei luterane şi a studenţilor care s-au întors din Germania, adepţi ai reformei protestante începute de Martin Luther. Mai multe exemplare au circulat în vechile provincii româneşti, existând date că voievodului Pătraşcu cel Bun i-a solicitat lui Filip Moldoveanul un exemplar, pe care l-a obţinut în 1556. Nicolae Iorga scria că: „Cipariu, harnicul cercetător al vechii limbi românești, a mai apucat sa vadă acest Catehism, căruia i se zicea: „Întrebare creștinească”, dar noi îl cunoaștem numai după o nouă ediție pe la 1562”. În anul 1550 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu şi primul Tetravanghel slavo-român.
La 1 decembrie 1833 s-a născut, la Boian, compozitorul Ştefan Nosievici. A urmat teologia la Cernăuţi (1853-1856) şi a studiat la Viena (fizică şi matematici, 1856-1860), devenind profesor la gimnaziile din Cernăuţi (1860-1863) şi din Suceava (1863-1869), fondator al Societăţii Filarmonice din Suceava. A fost fondator al corului Societăţii Filarmonice din Suceava şi dirijor al corului „Sol” (1867-1869), autor al primului studiu folcloric bucovinean, „Despre cântecul poporal român” (1865). Nosievici a compus marşurile „Drum bun, toba bate” (pe versurile lui Vasile Alecsandri), „Sub o culme de cetate”, toate publicate, în 1885, de Societatea „Armonia”. A decedat la 12 noiembrie 1869.
La 1 decembrie 1835 scriitorul danez Hans Christian Andersen publică prima sa carte de poveşti. Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără „Crăiasa zăpezii”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Prințesa și bobul de mazăre”, „Soldatul de plumb”, „Fata din soc”, „Fetița cu chibrituri”, „Florile micuței Ida” și „Răţuşca cea urâtă”. În timpul vieții Andersen a fost celebrat de Casa Regală daneză și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume.
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea). La Adunarea Națională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi alţi 100.000 de români veniţi să susţină decizia de formare a României Mari. Cel care a deschis lucrările a fost Gheorghe Pop de Băsești, după el luând cuvântul Vasile Goldiş, care a proclamat unirea într-un singur stat a tuturor românilor. În Rezoluţia Unirii s-a specificat instituirea unui regim democratic în România, chiar a doua zi fiind alese, cu titlu interimar, forurile de conducere în stat. După înlăturarea regimului comunist, autorităţile române au stabilit ca zi naţională a ţării data de 1 decembrie.
La 1 decembrie 1991 s-a desfășurat Referendumul panucrainean privind independența Ucrainei. Potrivit rezultatelor plebiscitului, a fost confirmat Actul de declarare a independenței Ucrainei, adoptat la 24 august 1991 de Rada Supremă a Ucrainei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com