Anul 1388. Este amintit, pentru prima dată, orașul-cetate Suceava, drept capitală a statului medieval Moldova. La sfârşitul secolului XIV, Suceava a devenit principala reşedinţă a domnilor ţării, Petru I (1375- 1391) fiind cel care, prin hotărârea luată, a transformat total destinul Sucevei. Stabilind principala reşedinţă voievodală la Suceava, Petru I a iniţiat o amplă activitate edilitară, în ultimele decenii ale secolului XIV fiind zidite o curte domnească situată în mijlocul aglomerării urbane, două cetăţi de piatră, una pe latura de vest, deasupra satului Şcheia şi o a două în zona de est a oraşului, cât şi biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuți). Epoca de apogeu avea să fie în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1476, Mahomed al II-lea și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava punctul central al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile polonezilor au lovit în ziduri, dar acestea au rezistat. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor.
Anul 1882. Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost ales membru al Societății de lingvistică din Paris.
Bogdan Petriceicu Haşdeu, născut Tadeu Hâjdeu, la 26 februarie 1838, la Cristinești de lângă Hotin, decedat la 25 august 1907, la Câmpina, a fost scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Haşdeu este considerat una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
Anul 1910. S-a născut la Chişinău soprana română Maria Cebotari (1910-1949). A avut un rol excepţional în filmul coproducţie româno-italiană „Odessa în flăcări”. Maria Cebotari este considerată una dintre cele mai mari soprane din lume în anii 30 și 40 ai secolului trecut. La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific (în arta dramatică) existent în Germania și Austria din acel timp: Kammersängerin.
A jucat în opt filme, turnate în Germania și Austria, alături de vedete ale cinematografului de atunci, inclusiv alături de soțul ei, Gustav Diessl. La 31 martie 1949, ea a căzut pe scenă în timpul interpretării operetei lui Karl Millöcker „Der Bettelstudent” în Viena. În timpul intervenției chirurgicale la 4 aprilie, medicii i-au constatat cancer la ficat și pancreas. A murit de cancer la 9 iunie 1949 la Viena. Cei doi fii rămași orfani au fost adoptați de un bun prieten al sopranei, pianistul britanic Clifford Curzon și soția acestuia Lucille. Este înmormântată în cimitirul Döblinger din Viena.
Anul 1940. În această zi în Ucraina Apuseană au început deportările organizate de organele sovietice de represiuni. În prima etapă, de la 10 până la 13 februarie, au fost deportate 17.206 familii, sau 90 mii de persoane. În rezultatul celor trei valuri de deportări din 1940-1941 în Siberia şi în raioanele îndepărtate ale URSS, dincolo de cercul polar, au fost duse circa 220 mii de persoane din Ucraina Apuseană.
La 10 februarie sunt marcate Ziua invenţiei fierului de călcat şi Ziua mondială a culturilor cerealiere.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com