Anul 1955. A încetat din viaţă Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei. Sir Alexander Fleming (1881-1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940 Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii.
Anul 1975. A decedat fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat, în cadrul Institutului de Fizică de la Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări cu privire la descărcările de gaze, fiind un pionier în domeniul fizicii plasmei. Eugen Bădărău (1887-1975) a fost profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei.
Anul 1985. Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcţia de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est şi Vest, deschiderii spre dialog a URSS şi a politicii de reforme interne sociale şi politice. În circulaţie au intrat cuvintele „perestroika” (reformare) şi „glasnosti” (publicitate). Mihail Gorbaciov (născut în 1931) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. I s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Anul 1990. Lituania şi-a proclamat independenţa, fiind primul stat care părăsea Uniunea Sovietică.
Anul 2003. A fost fondat Tribunalul Penal Internaţional de la Haga, numit şi Curtea Penală Internaţională. Este o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga în Olanda. Menirea și scopul acestei instituții juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război și crime contra umanității. Curtea este compusă din 18 magistrați. Instanța nu poate judeca cauze retroactive, ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002. La Curtea Penală Internaţională de la Haga sunt examinate mai multe dosare privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi încălcarea drepturilor omului în Crimeea ocupată de Federaţia Rusă.
Anul 2004. La Madrid a avut loc un puternic atentat terorist, soldat cu un număr impresionant de victime: 200 de oameni au murit, printre ei aflându-se şi 16 români. Alte 1500 de persoane au fost rănite. Mai multe explozii simultane, la ora de vârf, s-au înregistrat în patru trenuri madrilene, atentatul fiind revendicat de gruparea extremistă al-Qaida. Atacurile au fost îndreptate împotriva trenurilor care asigurau legătura cu suburbiile şi care erau pline cu navetişti. Autorii au fost identificaţi şi un număr de 28 de persoane au fost acuzate pentru cumplitul atentat terorist de la Madrid. Data de 11 martie a fost declarată Ziua europeană a victimelor terorismului.
Anul 2014. Rusia a anexat Republica Autonomă Crimeea, parte a statului independent Ucraina. Crimeea (oficial Republica Autonomă Crimeea) a fost o republică autonomă a Ucrainei, care din 2014 a intrat, în urma unui referendum ilegal organizat în prezenţa armatei ruse, în componenţta Rusiei. Comunitatea mondială nu recunoaşte şi condamnă ocuparea Crimeii de către Rusia.
Anul 2020. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că focarul de coronavirus este o pandemie globală, în timp ce guvernul italian a pus în aplicare o carantină națională ca răspuns la aceasta.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com