La 11 martie — 19 decembrie 1642 sinodul de la Iaşi, Moldova, adoptă „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă. Anterior, în 1640, aceeaşi carte a fost oficial adoptată şi la sinodul de la Kiev. După acceptarea „Mărturisirii Ortodoxe” în sinodul Moldovei, lucrarea va fi publicată la Iaşi şi constituie cea dintâi tipăritură din Ţara Moldovei. „Mărturisirea ortodoxă” (Pravoslavnica Mărturisire) a fost tradusă în limbile latină, greacă, rusă şi română (1691). Lucrarea cuprinde 261 de întrebări şi răspunsuri, conform celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea. Petru Movilă este un reprezentant notoriu al culturii româneşti din prima jumătate a secolului XVII. Petru este feciorul domnitorului Munteniei şi ulterior al Moldovei Simion Movilă. Petru Movilă este unul din ultimii reprezentanţi ai literaturii de limbă slavonă din ţările române, mare cărturar şi teolog ortodox. Cărturarul poseda mai multe limbi precum slavona, greaca, latina, polona şi ucraineana. A fost arhimandrit al celebrei mănăstiri Lavra Pecerska din Kiev (din 1627), apoi şi mitropolit al Kievului şi Haliciului (din 1633). Petru Movilă a întemeiat prima şcoală superioară de la Kiev — Colegiul Kievean sau Academia Movileană din Kiev. A întemeiat tipografiile de la Kiev, Câmpulung (1635) şi Iaşi (1642). Prin înţelegerea cu mitropolitul Varlaam al Moldovei şi domnului Moldovei Vasile Lupu, mitropolitul Petru Movilă trimite la Iaşi un grup de dascăli cu multă carte latinească în frunte cu Sofronie Pociaţki, care în 1640 au pus bazele învăţământului superior în Moldova, având ca model colegiul de la Kiev. Este vorba de Colegiul vasilian din Iaşi în care teologia, retorica, filozofia şi alte discipline erau predate ca şi la Kiev în limbile latină, slavonă şi greacă.
La 11 martie 1867 a avut loc premiera operei „Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris. Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (1813-1901) a fost un compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. „Don Carlos” este o operă, prezentată în diverse versiuni, de Giuseppe Verdi, după un libret de Josephe Mery şi Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller. „Concepută inițial ca o dramă de familie, „Don Carlos” a devenit, pe măsură ce a fost scrisă, o dramă filozofică. Acțiunea dramei este plasată în Spania secolului al XVI-lea. Pentru a scăpa de iubirea sa nefericită pentru Elisabeta, cea de a doua soție a tatălui sau, regele Filip al II-lea, Don Carlos este îndemnat de marchizul de Posa sa plece în Țările de Jos pentru a reda libertatea popoarelor asuprite. Regele însă se opune. Prințesa Eboli, ducele de Alba și Domingo, duhovnicul regelui, urzesc intrigi împotriva lui Don Carlos și a reginei. Marchizul de Posa, devenit sfetnic al lui Filip al II-lea, încearcă în zadar să-l convingă pe rege să dea libertate. El își sacrifică propria viață pentru a-şi salva prietenul Don Carlos, de bănuielile care planau asupra lui. Văzând în fiul său un continuator al idealului de libertate care îl însuflețise pe marchizul de Posa, regele îl dă pe Don Carlos pe mâna Inchiziţiei, care îi va hotărî moartea. Marchizul de Posa se jertfește pentru un prieten și, totodată, pentru omenire. Dincolo de moartea lui, triumfă ideea libertății morale. Pivotul întregii acţiuni a dramei este lupta dintre despotism si libertate.
În ziua de 11 martie a anului 1955 a încetat din viaţă Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei. Sir Alexander Fleming (1881-1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940 Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii.
La 11 martie 1975 a decedat fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat, în cadrul Institutului de Fizică de la Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări cu privire la descărcările de gaze, fiind un pionier în domeniul fizicii plasmei. Eugen Bădărău (1887-1975) a fost profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei.
La 11 martie 2014 Rusia a anexat Republica Autonomă Crimeea, parte a statului independent Ucraina. Crimeea (oficial Republica Autonomă Crimeea), a fost o republică autonomă a Ucrainei, care din 2014 a intrat, în urma unui referendum ilegal organizat în prezenţa armatei ruse, în componenta Rusiei. Comunitatea mondială n-a recunoscut alipirea Crimeii la Rusia, iar Ucraina luptă pentru restabilirea integrităţii sale teritoriale în frontierele din 1991, recunoscute la nivel internaţional.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com