La 12 iunie 1864 a decedat în Grecia, la Atena, Mihail Suțu (Soutzos), fost domnitor al Moldovei. Mihail Suțu sau Mihail Suțu al II-lea a fost domnitor în Moldova în perioada iunie 1819 — aprilie 1821. El s-a născut în 1784 la Constantinopol și era nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suțu, descendent din familia grecească Soutzos. A fost ultimul domn fanariot al Moldovei. Înainte de a urca pe tron, a fost secretar al marelui dragoman Mihai I Suțu și al capuchehaiei Valahiei, Ioan Caragea. În anii 1815-1819 a fost mare dragoman și membru al consiliului privat al sultanului Mahmud al II-lea. Mihail Suțu este sprijinit să obțină tronul de către marele vizir Halet Efendi. În 1819 a fost numit domnitor în locul lui Scarlat Calimachi. Ca domn a sporit fiscalitatea, crescând și numărul celor care se bucurau de scutiri fiscale.
Înainte de a deveni domnitorul Moldovei, Mihail Suțu a aderat la Eterie. Vom aminti că Eteria a fost o organizație secretă, creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos, în septembrie 1814 și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere. Când Alexandru Ipsilati, conducătorul Eteriei, a intrat în Iași, domnitorul Mihail Suțu i-a pus la dispoziție toate resursele vistieriei. Renunță la tron, ca urmare a eșecului Eteriei, încredințând domnia unei căimăcămii. Pleacă la 30 martie 1821 la Chișinău, iar de acolo în Europa, unde va milita și va strânge fonduri pentru Eterie. În Austria este arestat și ținut în închisoare timp de 4 ani. Rămas în Grecia, Mihail Suțu a fost reprezentantul acesteia la Paris, Londra și Sankt Petersburg. Se retrage din politică în Grecia, în anul 1843. În 1854 a fondat și a prezidat la Atena Comitetul de salvare publică, care a pus la cale răscoala din Epir și Tesalia.
La 12 iunie 1929 s-a născut Anne Frank (Annelies Marie Frank), autoare a unui celebru jurnal scris în lagărul de exterminare. Anne Frank a fost o fată evreică germană, care și-a pierdut cetățenia germană în exilul neerlandez și care a căzut victimă genocidului nazist din cel de-al Doilea Război Mondial (1945). Este cunoscută datorită jurnalului pe care l-a ținut în ascunzătoarea din Amsterdam, înainte de a fi arestată. Jurnalul, publicat după război de către tatăl ei, care supraviețuise, este considerat un document istoric al Holocaustului autoarea devenind o figură-simbol a victimelor naziștilor.
La 12 iunie 1931 s-a născut Evghenia Miroşnycenko, renumită cântăreaţă de operă ucraineană, cu renume mondial. Evghenia Miroşnycenko (1931-2009) s-a născut în satul Radianske (în prezent Grafske) din regiunea Harkiv. Pe când învăţa la o şcoală de meserii şi participa la activitatea artistică de amatori, a fost observată de dirijorul principal al Teatrului de Operă şi rectorul Conservatorului din Kiev, Oleksii Klymov, care i-a propus să obţină studii muzicale. În anul 1957 Evghenia Miroşnycenko a absolvit Conservatorul şi a devenit solistă la Opera din Kiev. Din 1990 a activat ca profesor de canto la Academia Naţională de Muzică „Piotr Ceaikovski”, instruind o pleiadă întreagă de cântăreţi. În 2006 i s-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.
La 12 iunie 1941 a avut loc primul val de deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei în Siberia şi Kazahstan. Din nordul Bucovinei au fost deportate 13.000 de persoane. Acestea nu prea apar în statisticile cunoscute, deoarece sunt incluse de multe ori în categoria celor deportate din vestul Ucrainei. Potrivit datelor de arhivă, în noaptea de 12-13 iunie 1941, din Basarabia şi din nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 au fost arestate şi 24.360 au fost deportate. Persoanele deportate au fost transportate cu vagoanele în Siberia şi Kazahstan, operaţiune pentru care au fost repartizate 1.315 vagoane de vite în Basarabia şi 340 – în Cernăuţi. Operaţiunea de ridicare a lor de acasă a durat câteva ore, de la 2 noaptea până dimineaţa.
La 12 iunie 1963 a avut loc, la Teatrul Rivoli din New York, premiera filmului „Cleopatra”, avându-i în rolurile principale pe Elizabeth Taylor, soțul acesteia Richard Burton și pe actorul Rex Harrison.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com