Anul 410 e.n. Barbarii regelui vizigot Alaric, ocupa Roma şi o jefuiesc timp de trei zile.
Jefuirea Romei a avut loc în timpul domniei împăratului roman occidental, Flavius Honorius. Roma a fost jefuită de trupele vizigote ale lui Alaric I, însă aceasta nu mai era de mult capitala Imperiului Roman de Apus, fiind mutată la Milano și mai apoi la Ravenna. După acest eveniment, Roma nu își va mai recupera vreo dată statutul de centru spiritual al Imperiului Roman. Prima dată după 800 de ani, Roma a căzut în mâinile unei armate străine. Ultima dată Roma a fost ocupată și jefuită de către galii lui Brennus în 387 î.e.n.
Anul 1775. A apărut manifestul ţarinei Ecaterina a II-a privind lichidarea Secii Zaporojene. Cauza principală a fost politica internă a ţaratului, orientată la consolidarea puterii absolute. Circa 5 mii de cazaci, care nu s-au supus manifestului, s-au retras la Dunăre, unde au format Secea de la Dunăre, pe teritoriul actual al României.
Anul 1916. România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei. Ambasadorul Edgar Mavrocordat depune la ora 21 la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe declarația de război din partea Regatului Român. Armata română înaintează pe trei direcții în Transilvania. La rândul lor Germania și Turcia declară război României la 28 respectiv 30 august. Pe 31 august Bulgaria atacă România fără declarație de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916. Din punct de vedere militar, Campania anului 1916 a cuprins patru operații militare de nivel strategic, fiecare dintre acestea incluzând un număr de mari bătălii: operația ofensivă în Transilvania; operația de apărare pe frontul de sud (incluzând operația de nivel operativ-strategic de la Flămânda); operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați; operația de apărare a teritoriului Munteniei (incluzând operația de nivel operativ-strategic de apărare a Bucureștiului).
Anul 1941. Preşedintele SUA, F.D. Roosevelt, şi Primul ministru al Marii Britanii, W. Churchill, au semnat „Carta Atlanticului”, document considerat ca fiind punctul de plecare în crearea Naţiunilor Unite. URSS adera la acest tratat la 14 septembrie 1941. „Carta Atlanticului” stipula că cele două state nu urmăresc extinderea teritorială și proclama dreptul la autodeterminare al popoarelor care fuseseră lipsite de acest drept și a contribuit la consolidarea coaliției antihitleriste.
Anul 1945. Împăratul Japoniei Hirohito a emis decretul pentru capitularea necondiţionată a ţării sale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com