Anul 1456. A avut loc lupta navală de la Salankemen (pe Dunăre). Flota lui Iancu de Hunedoara a înfrânt flota turcă şi reuşeşte să trimită ajutoare în trupe, arme şi alimente, celor asediaţi de otomani la Belgrad.
Anul 1582. A apărut „Palia de la Orăştie” – prima traducere românească a vechilor cărţi biblice „Geneza” şi „Exodul”, tipărită la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi diaconul Marian. Este un preţios document lingvistic mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar şi parţială a Bibliei, demonstra posibilităţile de expresie ale limbii române şi capacitatea ei de a fi limbă de cultură.
Anul 1789. Căderea Bastiliei – răsculații parizieni atacă Bastilia. Cucerirea acestei fortăreţe marchează începutul Revoluției franceze. Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim și începutul Revoluției Franceze. Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța, cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14 iulie este Ziua națională a Franței.
Anul 1967. La București s-a stins din viaţă Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, prozator și gazetar român. Tudor Arghezi (1880-1967) a fost înmormântat, alături de soţia sa Paraschiva, în grădina casei din strada Mărţişor, astăzi muzeu. Pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, vechiul nume al râului Argeş. Tudor Arghezi, cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, este unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice românești. Poetul este călugăr la Mănăstirea Cernica, unde, în liniştea chiliei va învăţa, pe îndelete, taina mânuirii cuvintelor. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. Sub direcţia sa apare ziarul „Bilete de papagal” (1928), unde publică pamflete usturătoare pentru care este cercetat de poliţie (1943).
Fiind în detenție, odată cu instaurarea regimului comunist iese din lagăr (1944). Este reabilitat, distins cu titluri şi premii, ales membru al Academiei Române şi sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani. În 1965, Universitatea din Viena îi decernează premiul „Gottfried von Herder”, iar Academia de Ştiinţe Sârbă îl alege membru al secţiei de literatură. Tudor Arghezi a fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Poetul s-a remarcat în literatură prin relatarea universului mărunt, în care lumea viețuitoarelor fără grai a căpătat un contur unitar ca la nimeni altul. Toate aceste viețuitoare se află într-un fel de dependență afectivă față de om.
Anul 1995. S-a stins din viaţă Oles Honcear, vestit scriitor şi activist public ucrainean, academician şi Erou al Ucrainei. Oles Honcear (1918-1995) este autorul romanelor de referinţă ale literaturii ucrainene din secolul al XX-lea – „Stegarii”, „Omul şi arma”, „Tronca”, „Steaua vieţii tale”, „Catedrala”. A fost participant la cel de-al Doilea Război Mondial, a luptat pe teritoriul României. Oles Honcear a fost printre creatorii Mişcării Naţionale din Ucraina – „Ruh”. Mai multe creaţii ale sale au fost traduse în limba română de scriitorii cernăuţeni Mircea Lutic şi Grigore Crigan.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com