La 15 decembrie 1467 doua coloane de ostași moldoveni atacă frontal și din flancul drept Cetatea Baia, apărată de oastea maghiară, condusă de regele Mathias, după ce mai întâi îi dăduseră foc. În noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, armata moldoveană (circa 12.000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, dăduse foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, atacându-i pe invadatorii unguri. Campania ungară la est de Carpaţi fusese organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară. Regele ungar Matei Corvin, a atacat cu un efectiv de 25.000 oameni, mai bine echipaţi şi dotaţi decât armata lui Ştefan, inclusiv cu artilerie. Până la Bătălia de la Baia, Ştefan cel Mare a adoptat o strategie defensivă permiţând ungurilor să înainteze. Ştefan-Vodă a atacat Baia dându-i în prealabil foc, având loc lupte crâncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare, Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei). După bătălie, Ştefan cel Mare a omorât 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă. Regele Mathias, a fost rănit în spate, lângă coloana, de o săgeată cu trei vârfuri și la picior de o lance. Încheiată cu mari pierderi umane pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea sa asupra Ţării Moldovei.
La 15 decembrie 1832 s-a născut inginerul-constructor și arhitect francez, Alexandre Gustave Eiffel. Alexandre Gustave Eiffel (1832-1923) nu avea concurență în ce privește proiectarea construcțiilor din metal pentru podurile feroviare. Însă el este cunoscut în întreaga lume datorită construirii turnului din Paris care în poartă numele. Turnul Eiffel a fost ridicat cu prilejul expoziției mondiale din 1889. Construcția turnului a durat doi ani. El cântărește 7300 tone și are o înălțime de 300 metri.
La 15 decembrie 1914, la Cernăuţi s-a născut Ion Bostan, unul dintre cei mai importanţi regizori români de film documentar. Tatăl viitorului regizor de film a fost medic militar, iar mama sa – filolog. Copilăria i-a fost grea. Au urmat ani de bejenie, o adolescență petrecută la Chilia Nouă. Drumurile vieții l-au adus de timpuriu în București. La 16 ani Ion Bostan a început să scrie articole la „Ziarul științelor și al călătoriilor”, unde avea să colaboreze vreme îndelungată.
La vârsta de 30 de ani a intrat în lumea cinematografului. Primii săi profesori într-ale filmului au fost regizorii Paul Călinescu și Jean Mihail, iar prima activitate concretă a fost un stagiu de patru ani ca asistent de regie al acestora. A fost asistent la filmele „România 1945” și „Floarea reginei” și regizor secund la filmul de lungmetraj „Răsună valea”, având contribuții chiar la subiectul narațiunii cinematografice.
Ion Bostan a lucrat la Studioul de filme documentare „Sahia” încă de la înființare (1950), ani în care a urmat şi un curs de specializare în regia cinematografică la Moscova, sub îndrumarea unor cineaști marcanţi, precum Lev Kuleşov, Vsevolod Pudovkin, Oleksandr Dovjenko, Mark Donskoi.
În cei 43 de ani de carieră a creat 124 de filme, inclusiv „Pictorul Nicolae Grigorescu”, „Theodor Aman”, „Uciderea pruncilor”, „Cetatea Histria”, „Callatis”, „Dracula — legendă și adevăr”, „Livenii lui Enescu”, „Mărturii despre Enescu”, „Cerul străbunilor”, „Soarele azi”, „Marele Univers”, „Histria”, „Heracleea și lebedele”, „Delta — sanctuar al naturii” – un serial în 13 episoade. Ion Bostan a realizat circa 50 de filme în Deltă, unde s-a ascuns, zile la rând, săptămâni, printre tufișuri, „singur printre pelicani”, pentru a surprinde viața secretă a vietăților din zonă. Ilustrul critic francez, Georges Sadoul, a recunoscut: „Școala românească de scurtmetraj a devenit pentru mine o realitate vie și captivantă, de care vor trebui să țină seama de acum înainte suporterii acestui gen dificil. Regizorul Ion Bostan a avut un rol hotărâtor în atingerea acelor culmi”. Regizor de film documentar Ion Bostan s-a stins din viață în 1992.
La 15 decembrie 1989 a început Revoluţia anticomunistă şi anticeauşistă din România: în faţa casei pastorului Tokes se adună o mulţime de timişoreni, în semn de protest împotriva termenului de evacuare a pastorului, impus de Judecătoria Timişoara. La un moment dat un securist este luat la bătaie. Seara se cântă „Deşteaptă-te române” şi se strigă lozinci de protest. Protestatarii s-au dispersat, dar au revenit a doua zi, iar revoluţia n-a mai putut fi stăvilită.
La 15 decembrie 2000 a fost oprit reactorul blocului energetic nr. 3 de la CAE Cernobyl. Astfel centrala a fost scoasă din funcțiune.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com