Anul 1828. A încetat din viaţă compozitorul austriac Franz Schubert. Franz Schubert (1797-1828) a compus peste 600 de lieduri, organizate în ciclurile „Frumoasa morăriţă”, „Călătorie de iarnă”, „Cântecul lebedei”.
Anul 1829. Generalul Pavel Dmitrievici Kiseliov (Kiseleff), comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei. Va rămâne în funcție până la 20 martie / 1 aprilie 1834.
Anul 1875. S-a născut Mihail Ivanovici Kalinin, politician comunist rus. Din martie 1919 până în 1938 a fost Președintele Comitetului Executiv Unional, șeful oficial al statului, denumirea neoficială fiind aceea de „căpetenia întregii uniuni”. Titlul a fost schimbat mai târziu în Președintele Prezidiului Sovietului Suprem. Mihail Kalinin a rămas șef al statului până în 1946. El a fost membru supleant al Biroului Politic din 1919 până în 1925, când a devenit membru plin. A rămas membru până în 1946. În timpul Marii Epurări, mulți cetățeni i-au scris lui Kalinin petiții în care era cerută reconsiderarea sorţii unor condamnați. Intervențiile lui Kalinin au fost de ajutor condamnaților, ceea ce i-au adus supranumele de „Kalinin, bunicul binevoitor” (în timp ce Stalin era „părintele drag” al tuturor cetățenilor sovietici). În același timp, însă, Mihail Kalinin, alături de alți membri ai Biroului Politic, semna liste care aprobau execuțiile individuale sau de grup (precum cele care autorizau masacrul de la Katyn). S-a retras din viața publică în 1946 și a murit la scurtă vreme după aceea la Moscova. A fost îngropat în necropola de la Zidul Kremlinului. Orașul Tver a purtat numele politicianului sovietic din 1931 până în 1990.
Fostul oraș german din Prusia Răsăriteană Königsberg, cucerit în 1945 de Armata Roșie și încorporat în Uniunea Sovietică, a fost redenumit Kaliningrad în onoarea sa. În perioada sovietică, Grădina publică din Cernăuţi, de asemenea, a purtat numele lui Kalinin. La intrare era chiar şi monumentul „căpeteniei întregii uniuni”.
Anul 1919. A încetat din viaţă Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist, unul dintre teoreticienii sămănătorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Alexandru Vlahuţă (1858-1919) este autorul romanului „Dan”, operei memorialistice „România pitorească”.
Anul 1923. S-a născut Monica Lovinescu, critic literar şi eseist, o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist. Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a fost la rândul ei critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană. În 1948 a cerut azil politic în Franţa unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio „Europa liberă”. A decedat la 20 aprilie 2008.
Anul 1942. La Stalingrad a început contraofensiva Armatei Roşii sovietice împotriva forţelor Germaniei naziste. Armata Roşie a declanşat operaţiunea „Uranus”, în urma căreia armatele germane de la Stalingrad au fost încercuite, fapt care a constituit un punct de cotitură în desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial. Totalul pierderilor în Armata Germană a constituit o pătrime din efectiv. Victoria societicilor a însemnat totodată declinul puterii militare germane.
Anul 1989. La Cimitirul Baikove din Kiev au fost neînhumate rămăşiţele pământeşti ale deţinuţilor politici ucraineni Vasyl Stus, Iuri Lytvyn şi Oleksa Tyhii. Ei toţi au fost condamnaţi pentru „propagandă şi agitaţie antisovietică” şi au murit în taberele sovietice. Avionul cu secriele disidenților ucraineni a aterizat în aeroportul „Borispil” în seara zilei de 18 noiembrie. Ele au fost depuse în Biserica Acoperământului Maicii Domnului din Podol, apoi la Catedrala Sfânta Sofia. La funeralii au participat mii de kieveni.
Anul 1997. A fost lansată naveta „Columbia”, la bordul căreia, între cei şase membri ai echipajului, se afla şi cosmonautul ucrainean, Leonid Kadeniuk, originar din satul Clişcăuţi, regiunea Cernăuţi. El a fost primul şi deocamdată unicul cetăţean ucrainean, care a participat la zborul cosmic. Misiunea lui Leonid Kadeniuk în componenţa echipajului internaţional a durat 15 zile 16 ore 35 de minute şi o secundă. Cosmonautul ucrainean a efectuat pe orbita extraterestră un program de experimente biologice cu plantele. În prezent Aeroportul din Cernăuţi poartă numele lui Leonid Kadeniuk.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com