Anul 1601. Mihai Viteazul dictează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere, prima autobiografie din literatura româna. „În Arhivele din Florenţa d-l Angelo Pernice, care, ca scriitor al unei istorii a Statelor balcanice, cunoaşte trecutul nostru şi ni-a vizitat ţara, a găsit, între alte acte, privitoare la concursul dat de nobilii toscani trimişi de marele Duce Cosimo în ajutorul lui Mihai Viteazul, o întinsă povestire a Domnului învins în 1600 de Ungurii ardeleni şi de Basta, către principele italian care-i cunoscuse nevoia şi voise să-l sprijine în lupta-i de cruciată, precum şi către oricare alţii. Cele spuse astfel de omul care începe vorbind de „dorul său intim de a face lucruri care ar duce la lauda lui Dumnezeu, la slujba creștinătății şi, în sfârşit, la un capăt de cinste al ostenelilor sale şi la o veşnică faimă după moartea lui”, sunt de cea mai mare însemnătate”. Așa scria Nicolae Iorga despre memoriul autobiografic al lui Mihai Viteazul redactat la 23 iulie 1601.
Anul 1829. Americanul William Burt a conceput prima mașină de scris din lume. William Austin Burt a brevetat o maşinărie numită „tipograf”, strămoşul a ceea ce avea să fie mai târziu maşină de scris.
Anul 1851. A murit Constantin Daniel Rosenthal, pictor şi revoluţionar român paşoptist de etnie evreiască. Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851) este autorul cunoscutelor tablouri „România revoluţionară”, „Femeie pe canapea”.
Anul 1857. Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei rup legăturile diplomatice cu Poarta otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate de Vogoride în Moldova, în încercarea de a împiedica Unirea cu Valahia ( Ţara Românească).
Anul 1888. La Kiev a fost inaugurat pe Piaţa Sfânta Sofia monumentul lui Bogdan Hmelniţki. Este unul dintre cele mai renumite monumente din capitala Ucrainei, un simbol al ei. Festivităţile au avut loc în cadrul marcării a 900 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene.
Anul 1914. În preludiul Primului Război Mondial, Austro-Ungaria a dat un ultimatum Serbiei, cerând acestei țări să-i permită investigarea asasinării arhiducelui Franz Ferdinand. Declanșarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului Austro-Ungariei, de către naționalistul iugoslav Gavrilo Princip la Sarajevo la 28 iunie 1914. Această crimă a declanșat o criză diplomatică atunci, când Austro-Ungaria a dat un ultimatum Regatul Serbiei și, ca urmare, alianțele internaționale formate de-a lungul deceniilor anterioare au fost invocate. În câteva săptămâni marile puteri se aflau în război, iar conflictul se răspândea în curând în întreaga lume.
Anul 1921. La Conferința internațională a Dunării a fost semnată Convenția de la Paris (Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia, România, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor și Cehoslovacia). Convenția stabilea statutul definitiv al Dunării: navigația pe Dunăre era liberă și deschisă tuturor pavilioanelor în condiții de egalitate completă, pe tot parcursul navigabil al fluviului și pe toată rețeaua internaționalizată.
Anul 1940. Subsecretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Sumner Welles, emite o declaraţie cu privire la nerecunoaşterea de către Statele Unite a anexării de către sovietici a celor trei state baltice: Estonia, Letonia şi Lituania.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com