La 24 martie 1562 diaconul Coresi a început la Braşov tipărirea lucrării bisericeşti cunoscută cu titlul „Tetraevangheliarul slavon”. Lucrarea făcea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume. Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român, dar și apariția limbii române literare.
La 24 martie 1714, în rezultatul conflictului dintre domnitorul Munteniei, Constantin Brâncoveanu, şi boierii Cantacuzini, domnitorul este mazilit. Constantin Brâncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții Otomane, a înrăutățit viața țăranilor și târgoveților. Constantin Brâncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. A acordat ajutor țarului Petru cel Mare în războiul ruso-turc din 1710-1711, fiind învinuit de trădare de către turci.
În anul 1714, exact în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu este mazilit de turci şi dus la Istanbul. Acolo, împreună cu ginerele și cu feciorii săi, fostul domnitor este închis în cumplita temniță Edikule. Brâncovenii sunt torturaţi până la sfârşitul lui iulie, când le este hotărâtă soarta. Chiar în ziua în care Brâncoveanu împlinea 60 de ani, pe 15 august, de „Adormirea Maicii Domnului” (stil nou) începe execuţia. Participă sultanul Ahmed III, aşezat într-un foişor aurit, dar şi toţi ambasadorii marilor puteri europene, inclusiv ai Angliei, Franţei, Imperiului Habsburgic şi Veneţiei. Prizonierii au fost purtaţi desculţi şi doar în cămăşi prin tot oraşul, fiind umiliţi pe străzile capitalei otomane. Sunt aduşi la eşafod, unde sunt aşteptaţi de călău. Istoria a consemnat că Brâncoveanu a murit demn, fără să renunţe la credinţă şi şi-a îndemnat şi fiii să moară ca nişte prinţi. Este confirmată şi legendara propunere a sultanului de a trece la islam în schimbul vieţii. Înainte de a se ridica securea asupra capului lor fură întrebaţi dacă voiesc să se facă turci şi atunci vor fi iertaţi. Glasul cel înăbuşit de credinţă al bătrânului Brâncoveanu răsună şi zise înspăimântat de această insultă: „Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut am pierdut. Să nu ne pierdem însă şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seama de moarte”. Rând pe rând Brâncovenii au fost decapitaţi. Primul a fost ginerele, Enache Văcărescu, apoi Constantin, Ştefăniţă, Radu şi Mateiaş. Brâncovenii au fost decapitați în doar 15 minute. Astfel și-a pierdut viața ultimul mare domnitor român din Evul Mediu, Constantin Brâncoveanu, decapitat de turci pe malul Bosforului.
Martirii Brâncoveni au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în 1992 sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni şi sunt în fiecare an veneraţi în data de 16 august.
La 24 martie 1900 s-a născut celebrul tenor ucrainean, Ivan Kozlovski. Ivan Kozlovski (1900-1993) a fost solist al Teatrului de Operă din Harkiv şi al Teatrului Mare din Moscova. A avut în repertoriu circa 50 de partituri de operă, un număr enorm de cântece şi romanţe. Cu toate că a trăit şi a activat la Moscova, marele cântăreţ afirma: „Sufletul meu e în Ucraina”. A imprimat cântece ucrainene, a evoluat fiind acompaniat de orchestre de instrumente populare ucrainene, iar în satul său de baştină, Marianivka, pe banii proprii, a întreţinut o şcoală de muzică.
În ziua de 24 martie a anului 1905 a decedat scriitorul francez Jules Verne, părintele romanului de anticipaţie modern, autor printre numeroase alte volume, a celebrei lucrări „De la Pământ la Luna’’. Jules Verne (1828-1905) a rămas cel mai tradus scriitor de romane. Potrivit statisticilor UNESCO, operele sale au fost traduse în 148 de limbi.
La 24 martie 1911 a decedat Nicolae Densuşianu, istoric și folclorist, membru al Academiei Române. Nicolae Densușianu (1846-1911) a fost un jurist și istoric român, membru corespondent al Academiei Române, care este cunoscut mai ales prin lucrarea sa „Dacia preistorică”. Ca istoric, Densușianu s-a remarcat drept unul dintre continuatorii muncii lui Eudoxiu Hurmuzaki: a publicat între 1887 și 1897 șase volume de documente referitoare la istoria românilor. De prețuire s-au bucurat și monografia din 1884, intitulată „Revoluția lui Horea în Transilvania și Ungaria”, 1784-1785, și studiile sale numeroase de istorie militară. Influențat de Şcoala Ardeleană, a fost un adept al curentului latinist. La fel ca și Bogdan Petriceicu Haşdeu, a atribuit ideile generației sale epocii anterioare și a avut obsesia elucidării începutului istoriei românilor, întreprindere în cursul căreia a apelat, în lipsa izvoarelor sigure, la tradiții, legende și folclor. A lucrat un sfert de secol la cartea „Dacia preistorică”, apărută postum, în 1913, care a fost descrisă de istorici contemporani și ulteriori drept o lucrare de fantezie.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com