Anul 1859. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-a pronunţat pentru alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, ceea ce a însemnat unirea Principatelor Moldovei şi Munteniei, punerea temeliei României moderne. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Anul 1862. Deschiderea primului Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, unirea definitivă a Principatelor. Oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.
Anul 1918. Sfatul Ţării din gubernia rusă Basarabia, întrunit în şedinţă solemnă, votează în unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Acest vot a constituit o etapă importantă pe calea unirii fostei Basarabii ţariste cu România. Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti s-a făcut în condiţiile revoluţiei ruse din 1917. Iniţial Republica Democratică Moldovenească fusese declarată parte a unei viitoare Rusii federale.
Anul 1946. Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluţie. Aceasta se referea la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.
Anul 1965. A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953. Winston Churchill (1874-1965) este considerat unul dintre cei mai importanţi activişti politici ai Marii Britanii din secolul al XX-lea, care de două ori a deţinut postul de Premier: 1940-1945, 1951-1955. Când în iunie 1941 Hitler a început intervenţia împotriva URSS, fermul anticomunist Winston Churchill a declarat în Parlament: „Pericolul pentru Rusia este şi pericolul pentru noi”. Printre altele, Winston Churchill a fost unul din puţinii politicieni cu influenţă din Marea Britanie care a înţeles planurile de perspectivă ale nazismului şi a avertizat la ce poate duce politica păgubitoare de-al considera pe Hitler „pacificator”. Susţinând Uniunea Sovietică în lupta împotriva fasciştilor, Winston Churchill coresponda cu Stalin, de trei ori s-a întâlnit cu el şi îl aprecia destul de pozitiv. Însă după război, văzând acţiunile „tatălui popoarelor sovietice”, l-a criticat aspru pe tiran. Aforismul lui Winston Churchill – „Responsabilitatea este preţul pe care-l plătim pentru putere” – este actual şi astăzi.
La 24 ianuarie este marcată Ziua internaţională a învăţământului, constituită la 3 decembrie 2018 prin rezoluţia Adunării Generale ONU. Atunci la Bruxelles se desfăşura Conferinţa globală în problemele învăţământului. Rezoluţia adoptată de conferinţă a fost orientată la susţinerea accesului la învăţământul calitativ pentru toţi. După cum s-a menţionat la ONU, anul acesta Ziua internaţională a învăţământului se desfăşoară în perioada pandemiei de COVID-19, care a adus dereglări fără precedent în sistemul de învăţământ din lume. Aceasta s-a răsfrânt asupra a 1,6 miliarde de elevi din circa 190 de ţări ale lumii. E timpul să fie activizată colaborarea şi solidaritatea mondială pentru ca învăţământul să ocupe un loc central în societate.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com