Anul 70 e.n. Generalul roman Titus cucerește Ierusalimul. În luna august a anului 70 d.Hr. legionarii romani și-au înălțat drapelele în zona sacră a evreilor și au adus jertfe în fața lor. Deși jumătate de Ierusalim se află în mâinile dușmanului, deși – asemenea unor semne prevestitoare de rău – din Templul arzând se ridică sumbre coloane de fum, zeloții nu se predau. Ioan din Ghisala scapă, cu o ceată mai mare, din zona Templului în Orașul de Sus de pe colina vestică. Alții se refugiază în palatul lui Irod, cel cu turnuri puternice. Încă o dată Titus trebuie să introducă în luptă geniștii, artileria, mașinăriile-berbece, toată strălucita sa tehnică de asediu. În septembrie sunt trecute și aceste ziduri, cucerite ultimele bastioane; rezistența este înfrântă definitiv. Pierderile umane ale iudeilor sunt inimaginabil de mari. În timpul asediului s-au aflat în cetate, conform datelor lui Tacit, 600 000 de oameni. Josephus notează ca număr al prizonierilor, fără a socoti și crucificații și spintecații, 97.000 și adaugă că pe o singură poartă iudeii au scos într-un interval de trei luni 115.800 de cadavre.
Anul 1387. Domnul Moldovei, Petru I Musat, recunoaște suzeranitatea poloneză, în ziua de Înălţarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello. Petru al II-lea (Fiul Margaretei Mușata), numit și Petru Mușat de unii istorici, a fost domnul Moldovei între 1375 și decembrie 1391.
Anul 1687. Partenonul din Atena a fost parţial distrus în cursul luptelor din forţele veneţiene şi cele ale Imperiului Otoman, în timpul războiului dintre cele doua puteri. Partenonul a fost construit în secolul V î.e.n., fiind închinat zeiţei Atena Partenos. A fost ridicat din iniţiativa lui Pericle, conducător al Atenei, ca semn de mulţumire pentru patroana cetăţii. Partenonul a fost construit pe locul unui vechi templu distrus de perşi. Lucrările au fost conduse de sculptorul Fidias, care a fost ajutat de arhitecţii Ictinios şi Callicrates. Monumentul, realizat în stil doric, adăpostea o statuie uriaşă a zeiţei Atena, care însă a fost furată şi distrusă cel mai probabil în timpul cruciadei din 1204. Templul, situat pe Acropole, este considerat o capodoperă a arhitecturii greceşti şi se număra printre cele mai faimoase construcţii din lume. În 1687, armata otomana a transformat templul în magazie de explozibil. În timpul unui atac al veneţienilor, Partenonul a fost parţial distrus, structura de rezistenţă a monumentului fiind avariată, iar sculpturile deteriorate în cea mai mare parte.
Anul 1830. Prin decret imperial, ţarul Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în oraşele din Basarabia ţaristă.
Anul 1918. Începe Bătălia de la Meuse, una dintre marile batalii ale Primului Război Mondial care se va termina în noiembrie cu victoria decisivă a Aliaţilor împotriva armatelor germane.
Anul 1945. A murit la New York, compozitorul, pianistul, muzicologul şi folcloristul Béla Viktor János Bartók, născut la Sânnicolau Mare, în Transilvania. Bartok (1881-1945) a introdus în muzica sa teme şi intonaţii ale muzicii populare româneşti. Este membru post-mortem al Academiei Române.
Anul 1983. Ofiţerul sovietic Stanislav Petrov salvează omenirea de un război nuclear, identificând corect o eroare de calculator care indica o lovitura nucleara americana. Petrov a considerat avertizarea ca fiind una falsă, astfel, decizia sa prevenind un contraatac de proporții gigantice și o distrugere reciprocă din partea Statelor Unite ale Americii și al aliaților din NATO. Investigații ulterioare au confirmat că avertizarea satelitului a fost cauzată de o defecțiune.
Rolul lui Petrov în prevenirea războiului nuclear este discutabilă, mai ales după ce reprezentanții Rusiei au declarat că pentru un contraatac să fie lansat, sunt necesare detecții din mai multe surse. Oarecum incidentul a expus o eroare gravă în sistemul inițial de detectare sovietică. Petrov nu a fost nici premiat nici sancționat pentru acțiunea sa.
La 26 octombrie este prăznuit Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Neagoe Basarab a fost domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008.
La 26 octombrie este Ziua internaţională pentru lichidarea totală a armei nucleare. A fost introdusă în calendar prin hotărârea Adunării Generale a ONU din 5 decembrie 2013. În momentul de faţă în arsenalele din lume se află 13.400 de unităţi de armă nucleară. Mai mult de jumătate din populaţia globului trăieşte în ţările care au arme nucleare sau sunt membre ale alianţelor nucleare. Cu toate acestea, în lume creşte îngrijorarea referitoare la consecinţele umanitare catastrofale care pot să apară de la aplicarea chiar a unei singure încărcături nucleare, nemaivorbind de un război nuclear regional sau global. În anul 1992 Ucraina s-a dezis de arsenalul său nuclear.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com