La 29 martie 1848 domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată. În cadrul acestei intervenţii au loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.
În ziua de 29 martie a anului 1929 a decedat la București, Elena Caragiani-Stoienescu, prima femeie aviator din România şi unul dintre primele 10 din lume. În anul 1913 și-a luat licența în drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice. Primul său zbor l-a efectuat în anul 1912 cu un avion Wright adus special în România pentru școlarizarea piloților, însoțită de profesorul său de echitație și de cel care a sprijinit-o permanent, cumnatul său, Andrei Popovici, viitor general de aviație, iar brevetul de pilot aviator cu numărul 1591 din 22 ianuarie 1914 i-a fost eliberat de Federația Aeronautică Internațională la 22 ianuarie 1914, în Franța, după ce a urmat Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa, fondată de prințul Valentin Bibescu și apoi Școala civilă de aviație a lui Roger Sommer, care funcționa la Mourmelon le Grand (Paris) (1913). Deoarece autoritățile române nu i-au admis să zboare, Elena Caragiani a plecat în Franța unde a devenit primul corespondent de război din lume, care scrie „reportaje din avion”. Ulterior va face o deplasare în America, pentru a participa la survolarea oceanului alături de piloții americani (26 februarie 1914).
Revenită în țară în 1916, deși autoritățile române nu i-au admis să zboare ca pilot, au acceptat-o ca infirmier la Iași și, ulterior, la Tecuci. Fără să mai aștepte sfârșitul războiului, se hotărăște să plece iar în Franța, pentru a-și relua cariera de reporter, unde se căsătorește cu avocatul Virgil Stoenescu și se stabilește la Paris. Când se îmbolnăvește de tuberculoză, revine în țară unde își află sfârșitul. Este înmormântată într-o criptă la Cimitirul Bellu.
La 29 martie 1940 Comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucât tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că „aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS”.
La 29 martie 1972 s-a stins din viaţă Ivan Oghienko, activist religios şi de stat ucrainean. În perioada anilor 1918-1920 Ivan Oghienko (1882-1972) a fost rector al Universităţii de Stat din Kameaneţ-Podilski şi ministrul învăţământului în Guvernul Republicii Populare Ucrainene. În 1920, împreună cu membrii Guvernului, a emigrat în Polonia. În anul 1940 Ivan Oghienko a fost hirotonisit, luând numele duhovnicesc Ilarion. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial mitropolitul Ilarion a emigrat şi în 1947 s-a stabilit în Canada. El a devenit ierarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Canada. Este autorul a peste două mii de lucrări ştiinţifice în diferite domenii. A semnat studii despre Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ şi despre mitropolitul Petru Movilă.
La 29 martie 2017 Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com